FMI prognozează o creștere a activității economice mondiale de 3,1% în anul curent, cu o creștere până la 3,4% în 2027. Inflația globală este estimată la 4,7%, urmând să scadă ulterior la 4,1%.
Pentru țările din zona euro care se confruntă cu stagnarea (în special economia Franței, care, conform previziunilor fondului, va crește cu doar 0,4% în acest an), avertismentele fondului sună ca un apel direct la revizuirea politicii financiare. Principala amenințare rămâne reducerea drastică a marjei de manevră bugetară din cauza costurilor serviciului datoriei publice.
„Economia a dat dovadă de reziliență, însă această rezervă de rezistență își atinge limitele”, a subliniat Silvana Tenreyro.
Riscurile inflaționiste și cele legate de datorie – în centrul atenției
Țările cu un nivel ridicat al datoriei (ceea ce este extrem de relevant pentru o serie de economii din sudul Europei) trebuie să-și pună urgent finanțele sub un control strict. „Orice măsuri de sprijin, dacă se impun, trebuie să fie temporare și țintite, protejând categoriile cele mai vulnerabile ale populației”, a subliniat economistul-șef al FMI.
În plus, este extrem de important ca autoritățile de reglementare financiară, inclusiv BCE, să mențină o politică monetară strictă pentru a readuce inflația la nivelurile țintă. În aceste condiții, potrivit lui Tenreyro, „independența băncilor centrale este mai importantă ca niciodată”.
Potrivit reprezentantei fondului, factorii-cheie care exercită presiune asupra sistemului financiar global sunt scumpirea resurselor energetice din cauza conflictului din Orientul Mijlociu și boom-ul tehnologic de amploare provocat de dezvoltarea inteligenței artificiale. Ambele procese amplifică riscurile inflaționiste, limitând capacitatea statelor de a reacționa rapid la noi crize.
Creșterea costurilor împrumuturilor și a serviciului datoriei publice „epuizează” rezervele bugetare. Acest lucru poate duce la excluderea cheltuielilor de importanță critică din domeniile social și al infrastructurii.
În cazul unei scumpiri suplimentare a materiilor prime și al unei panici pe piața obligațiunilor de stat, ritmurile de creștere ale țărilor dezvoltate și în curs de dezvoltare vor fi, până în 2027, cu 50–60 de puncte de bază sub prognoza de bază. Acest lucru presupune un scenariu negativ al evoluției evenimentelor mondiale.
Deși boom-ul inteligenței artificiale stimulează investițiile și comerțul, concentrarea ridicată a lanțurilor de aprovizionare și amenințările la adresa securității cibernetice creează riscuri pentru stabilitatea financiară.
The post Silvana Tenreyro: rezerva de reziliență a economiei mondiale este practic epuizată appeared first on LOGOPRESS.