Cu o investiție estimată la aproximativ 400 de milioane de euro și capital integral românesc, inițiativa mizează pe tehnologie, procesare industrială și reducerea dependenței de furnizorii externi.
Proiectul este dezvoltat de Mineral Proiect Invest (MPI Magnesium), companie cu capital 100% românesc, și vizează perimetrul Valea Dobra, din Mărginimea Sibiului.
Obținerea licenței de concesiune pentru exploatarea rocilor magnezice și demararea primei etape investiționale reprezintă primii pași ai unui plan de dezvoltare în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro.
Miza depășește însă simpla exploatare a unei resurse minerale.
Proiectul urmărește să creeze premisele unei activități industriale cu valoare adăugată, într-un domeniu în care accesul la materii prime poate influența competitivitatea unor sectoare economice întregi.
Magneziu românesc pentru industriile viitorului
Zăcământul de serpentinit din Valea Dobra, o rocă metamorfică ultrabazică alcătuită în principal din minerale din grupa serpentinului, este estimat la peste 50 de milioane de tone.
Resursa ar putea reprezenta baza unui proiect cu relevanță industrială, în condițiile în care magneziul este utilizat în numeroase aplicații tehnologice.
Datorită greutății reduse și proprietăților sale, metalul este important pentru producția de autovehicule, inclusiv electrice, pentru industria aerospațială și pentru diverse tehnologii avansate.
Utilizările sale se extind și în construcții, industria de apărare și producția de dispozitive electronice, inclusiv smartphone-uri.
În aceste domenii, materialele ușoare și performante pot contribui la îmbunătățirea eficienței și a caracteristicilor produselor finale.
Dependența de furnizorii externi a expus deja industria europeană la riscuri de aprovizionare și la variații de preț. În cazul unor materii prime strategice, întreruperile livrărilor pot afecta lanțuri întregi de producție, inclusiv în sectorul auto.
În acest context, dezvoltarea unor capacități interne de exploatare și procesare poate contribui la consolidarea securității aprovizionării.
Pentru România, un astfel de proiect ar putea însemna nu doar valorificarea unei resurse locale, ci și dezvoltarea unei componente industriale într-un sector cu importanță strategică pentru economia europeană.
Cum ar urma să funcționeze exploatarea de la Rășinari
Unul dintre punctele centrale ale proiectului îl reprezintă modul în care va fi organizată exploatarea și transportul materialului extras. Potrivit planului prezentat de companie, soluțiile tehnice urmăresc limitarea suprafeței ocupate și reducerea impactului asupra localității.
O carieră cu o suprafață limitată. Perimetrul efectiv al carierei ar urma să ocupe aproximativ șapte hectare la finalul ciclului de exploatare.
Potrivit companiei, amplasamentul va fi situat la distanță de zona locuită și nu va fi vizibil din Rășinari.
Transport electric, pe un traseu dedicat
Materialul extras ar urma să fie transportat pe o distanță de aproximativ doi kilometri cu ajutorul unui funicular electric închis, apoi cu vehicule electrice. Traseul propus nu va traversa comuna Rășinari, conform planului prezentat de dezvoltator.
Monitorizarea indicatorilor de mediu. Compania propune verificarea calității apei și aerului, precum și a nivelului de zgomot, prin intermediul unor laboratoare independente, selectate în parteneriat cu reprezentanții comunității.
Aceste măsuri fac parte din abordarea de mediu prezentată de dezvoltator. Modul în care vor fi aplicate și rezultatele monitorizării vor conta pentru evaluarea impactului real al proiectului asupra zonei.
Investiții directe și parteneriat cu comunitatea. „Un angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro”
Pe lângă investiția industrială, compania anunță și un angajament financiar voluntar destinat dezvoltării locale. Potrivit reprezentanților MPI Magnesium, suma totală depășește 18,5 milioane de euro și se adaugă taxelor și redevențelor prevăzute de lege.
Conform planului prezentat, contribuțiile ar urma să înceapă în 2027, cu 500.000 de euro anual, și să ajungă la un milion de euro pe an din 2030. Fondurile ar urma să fie administrate direct de Consiliul Local și să susțină proiecte de infrastructură, sănătate, educație și dezvoltare turistică.
„Modelul economic propus de MPI Magnesium aduce un beneficiu direct și măsurabil pentru locuitorii din Rășinari. Suplimentar față de taxele și redevențele legale, compania și-a asumat un angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro”, a declarat Andrei Degeratu, CEO al Mineral Proiect Invest.
Angajamentul financiar este unul dintre elementele prin care dezvoltatorul își propune să lege investiția industrială de nevoile comunității locale.
Pentru locuitori, transparența privind alocarea banilor și proiectele finanțate va fi esențială pentru evaluarea beneficiilor promise.
Companii românești, implicate în dezvoltarea proiectului
Proiectul de magneziu din zona Rășinari – Săliște se bazează și pe implicarea unor companii românești cu activitate în domenii tehnice și industriale.
Potrivit informațiilor furnizate de dezvoltator, printre acestea se numără Electromontaj, Emfor, Iproeb și Electrotehnica EM.
Împreună, companiile menționate au o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro și mai mult de 1.650 de angajați, conform datelor prezentate în comunicarea proiectului.
Participarea unor furnizori și parteneri industriali autohtoni poate contribui la dezvoltarea competențelor locale și la păstrarea unei părți mai mari din valoarea economică în România. Totuși, amploarea efectelor asupra economiei va depinde de implementarea investiției, de capacitatea de procesare și de integrarea producției în lanțurile industriale europene.
Pentru România, proiectul din Mărginimea Sibiului propune o direcție de dezvoltare bazată pe valorificarea resurselor proprii și pe atragerea capitalului autohton în industrii cu relevanță strategică.
Investiția estimată la 400 de milioane de euro ar putea deveni un exemplu de trecere de la exploatarea unei resurse naturale la dezvoltarea unei activități industriale cu valoare adăugată, dacă planurile tehnice, economice și de mediu vor fi puse în practică.