Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vladimir Filat, solicită clarificarea implicării serviciilor de informații și a instituțiilor de securitate străine în alegerile prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025. Formațiunea pune în discuție inclusiv influența informațiilor furnizate de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) asupra deciziilor care au afectat participarea unor partide la scrutin, accesul la informație și organizarea votării.
Într-o sesizare adresată Comisiei Electorale Centrale (CEC), la 15 octombrie, PLDM invocă declarații ale unor oficiali din Regatul Unit, Franța, România, Ucraina și NATO, precum și documente ale instituțiilor europene, care indică existența unei cooperări internaționale în domeniul securității electorale.
Unul dintre aspectele ridicate de formațiune vizează posibilitatea ca experți sau instituții străine să fi avut acces la Sistemul informațional automatizat de stat „Alegeri”, la registrele electorale și la alte componente ale infrastructurii utilizate pentru organizarea scrutinelor. PLDM cere confirmarea sau infirmarea unui asemenea acces și explicarea limitelor în care s-a desfășurat cooperarea.
În document este invocată declarația premierului britanic Andy Burnham, din 22 septembrie 2026, potrivit căreia Regatul Unit a sprijinit Republica Moldova în protejarea alegerilor împotriva ingerințelor Rusiei.
PLDM face referire și la declarația secretarului general adjunct al NATO, Radmila Šekerinska, care a confirmat, potrivit sesizării, furnizarea unor echipamente informatice și programe software în valoare de peste 4 milioane de euro pentru protejarea procesului electoral împotriva atacurilor cibernetice.
În cazul Franței, formațiunea menționează cooperarea instituțiilor moldovenești cu VIGINUM și ANSSI, structuri specializate în combaterea ingerințelor informaționale și în securitate cibernetică. Sunt invocate declarațiile președintelui Emmanuel Macron și ale deputatei franceze Constance Le Grip privind sprijinul acordat Republicii Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 2025.
Totodată, PLDM citează declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, potrivit cărora serviciile românești au oferit un sprijin decisiv pe componenta cibernetică a alegerilor din Republica Moldova. În același timp, șeful statului român a precizat că asistența nu a urmărit influențarea componentei electorale.
Documentul face referire și la o declarație atribuită ambasadorului Ucrainei, Paun Rohovei, privind cooperarea serviciilor de informații ucrainene cu structurile moldovenești. PLDM precizează că nu deține o transcriere autentificată a declarației și cere verificarea acesteia.
O altă chestiune ridicată de liberal-democrați privește rolul SIS în adoptarea unor decizii electorale.
Potrivit datelor invocate de PLDM, SIS a elaborat 147 de produse informativ-analitice în contextul procesului electoral din 2024, dintre care 12 informări au fost transmise CEC. Formațiunea solicită să fie clarificat conținutul general al acestora și dacă au stat la baza unor decizii care au influențat competiția electorală.
PLDM atrage atenția și asupra concluziilor raportului OSCE/ODIHR privind alegerile parlamentare din 2025. Potrivit documentului citat, SIS a dispus blocarea a peste 85 de site-uri în primele nouă luni ale anului, dintre care 35 în perioada campaniei electorale și 22 la 27 septembrie, cu o zi înaintea votării.
Formațiunea invocă preocupările observatorilor internaționali privind transparența blocării resurselor informaționale și necesitatea unui control judiciar efectiv.
În același raport, observatorii au constatat că declararea neeligibilității a două partide în ultimele două zile înaintea alegerilor a limitat dreptul acestora la o cale de atac efectivă.
În acest context, PLDM solicită clarificarea eventualei implicări a SIS sau a unor instituții străine în deciziile privind participarea concurenților electorali, blocarea resurselor informaționale și organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană.
Un subiect distinct îl constituie excluderea PLDM de la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Formațiunea amintește că neparticiparea sa la scrutin a rezultat dintr-un litigiu administrativ cu CEC privind includerea în lista partidelor cu drept de participare. La 28 august 2025, Curtea de Apel Centru a admis parțial acțiunea PLDM, însă, la 2 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul CEC.
Partidul cere să se stabilească dacă autoritatea electorală a primit anterior informații, recomandări sau evaluări din partea SIS ori a altor instituții de securitate referitoare la PLDM și dacă acestea au influențat poziția adoptată.
Totodată, formațiunea solicită să fie explicat dacă regulile aplicate în cazul său au fost utilizate în mod egal și față de alte partide aflate în situații juridice comparabile.
PLDM precizează că nu deține dovezi care să demonstreze o intervenție a serviciilor de informații în propria procedură de neadmitere la scrutin și că urmărește obținerea unor clarificări oficiale.
În sesizare este abordată și problema eventualelor acuzații de finanțare ilegală, legături cu organizații criminale sau activități subversive utilizate pentru justificarea restricțiilor împotriva concurenților electorali.
Partidul consideră necesară clarificarea probelor care au fundamentat asemenea măsuri și a eventualelor dosare penale inițiate în baza informațiilor prezentate de instituțiile de securitate.
PLDM subliniază că asistența internațională pentru protejarea alegerilor nu reprezintă, în sine, o încălcare a legii. Formațiunea solicită însă verificarea limitelor acestei cooperări și a garanțiilor care ar fi trebuit să împiedice aplicarea selectivă a măsurilor împotriva concurenților politici.
Partidul cere CEC să examineze inclusiv efectul cumulat al măsurilor de securitate electorală asupra pluralismului politic, accesului la vot și egalității de șanse, precum și să organizeze o ședință publică în care să fie discutate aceste aspecte.