Unii dintre cei mai mari producători de somon din Europa au început să înlocuiască o parte dintre ingredientele tradiționale din hrana peștilor cu proteine obținute din resturi de pui, potrivit unei investigații publicate de Financial Times.
Până de curând, marile lanțuri de supermarketuri europene evitau să comercializeze somon hrănit cu subproduse provenite de la găini, de teama reacțiilor negative ale consumatorilor. Acum, însă, unii dintre cei mai mari producători de somon au început să folosească aceste ingrediente pentru a reduce costurile de producție.
În realitate, alimentația somonului de crescătorie este deja foarte diferită de cea a somonului sălbatic. În mediul natural, acesta se hrănește cu pești mici, crustacee și alte organisme acvatice. În ferme, primește granule produse industrial, care conțin un amestec de proteine, grăsimi, vitamine și minerale.
Somon hrănit cu resturi de pui. Ce companii au făcut deja schimbarea
Lerøy Seafood Group, unul dintre cei mai mari producători norvegieni de somon, a confirmat pentru Financial Times că utilizează deja subproduse de pui în toate fermele sale piscicole marine.
Mowi, cel mai mare producător mondial de somon, intenționează, la rândul său, să introducă ingrediente provenite de la păsări în hrana utilizată în fermele sale din Norvegia și Scoția, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile companiei.
Mowi este și furnizor și pentru unele supermarket-uri din România.
Alți doi producători importanți au început deja să experimenteze această soluție.
Grieg Seafood a introdus făină și ulei provenite de la pui în iulie 2026, în timp ce SalMar, al doilea mare producător mondial de somon, a început testarea ingredientelor de origine avicolă în luna martie.
Subprodusele utilizate în hrana somonului provin din părți ale păsărilor care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv oase și anumite organe interne. Acestea sunt procesate industrial pentru obținerea de făină proteică și grăsimi.
Practica nu este complet nouă. Producătorii de somon din Chile și Canada utilizează de mai mulți ani astfel de ingrediente, însă industria europeană a manifestat până recent o reticență mai mare.
Cu ce era hrănit până acum somonul de crescătorie: aproape trei sferturi din hrană proveneau din plante
Un studiu realizat de institutul norvegian de cercetare alimentară Nofima, pe baza ingredientelor utilizate de marii producători norvegieni în 2020, arată că hrana somonului era compusă astfel:
- 73,1% ingrediente vegetale, inclusiv proteine din soia, cereale și uleiuri vegetale;
- 22,4% ingrediente marine, precum făină și ulei de pește;
- 4,1% alte ingrediente, inclusiv vitamine, minerale și aminoacizi;
- 0,4% ingrediente alternative, precum făină de insecte, microalge, proteine microbiene și produse fermentate.
Transformarea s-a produs treptat, în ultimele decenii, pe măsură ce producătorii au încercat să reducă dependența de capturile de pește sălbatic.
Printre ingredientele folosite sau cercetate pentru hrănirea somonului se numără proteinele din soia, grâul, uleiul de rapiță, microalgele, făina de insecte și proteinele obținute prin fermentație.
Aceste formule trebuie să asigure necesarul nutrițional al peștelui, inclusiv acizii grași esențiali, importanți și pentru valoarea nutritivă a produsului final.
De ce au început mai nou producătorii să folosească pui costă mai puțin de jumătate față de făina de pește
Principalul motiv este economic.Prețul făinii de pește, produsă din capturi de pești sălbatici și din resturi provenite din industria pescuitului, aproape s-a dublat în ultimii doi ani, potrivit Financial Times.
În același timp, făina obținută din subproduse de pui costă mai puțin de jumătate din prețul făinii de pește, raportat la tonă.
Industria se confruntă cu două probleme majore: capturile mondiale de pește sălbatic nu pot crește la infinit, iar cererea pentru făină de pește continuă să fie ridicată, inclusiv din partea Chinei.
Situația a fost complicată de perturbarea pescuitului de anșoa în largul statului Peru, un producător major de făină de pește.
Pentru companiile care cresc milioane de somoni, înlocuirea unei părți din ingredientele scumpe poate însemna economii importante.
În plus, producătorii susțin că utilizarea subproduselor din industria avicolă permite valorificarea unor materiale care altfel ar avea o întrebuințare economică mai redusă.
Este sigur să mănânci somon hrănit cu pui?
Utilizarea proteinelor animale procesate provenite de la animale nerumegătoare, inclusiv păsări, în hrana peștilor de acvacultură este permisă în Uniunea Europeană din 2013, în condiții sanitare și de trasabilitate reglementate.
Restricțiile anterioare au fost legate de temerile privind transmiterea encefalopatiei spongiforme bovine, cunoscută drept boala vacii nebune.
Normele europene impun condiții privind proveniența materiilor prime, procesarea lor și prevenirea contaminării cu proteine provenite de la rumegătoare.
Faptul că un somon a fost hrănit cu ingrediente provenite de la pui nu înseamnă, în sine, că peștele este periculos pentru consum. Totuși, siguranța și calitatea nutrițională depind de ingredientele utilizate, de modul în care sunt procesate și de respectarea standardelor sanitare.
Nofima desfășoară un proiect de cercetare între 2024 și 2027 tocmai pentru a analiza digestibilitatea proteinelor de pui și efectele utilizării lor pe termen lung asupra sănătății, creșterii și calității somonului.
Cercetătorii avertizează că digestibilitatea acestor proteine poate varia în funcție de materia primă și de tratamentul termic aplicat.
Consumatorii nu pot afla de pe etichetă dacă somonul a fost hrănit cu pui
Una dintre cele mai controversate probleme este lipsa informațiilor de pe ambalaje. Producătorii și comercianții nu sunt obligați, în mod obișnuit, să menționeze pe eticheta somonului destinat consumului uman toate ingredientele din hrana peștelui.
Un cumpărător poate vedea țara de origine, tipul de producție și alte informații obligatorii, fără să știe dacă somonul a fost hrănit cu făină de pește, soia, insecte sau subproduse de pui.