Franța își numără pierderile după violențele de sâmbătă de la protestele contra scumpirilor

Franța își contabiliza duminică pierderile în urma distrugerilor pe scară largă provocate de protestele violente din ziua precedentă, soldate cu 1.800 de persoane arestate, incendierea unei primării istorice și jafuri generalizate.
Între 550 de mii și 800 de mii de oameni – estimări diferite făcute de poliție și sindicate – au ieșit în stradă în orașele Franței la un protest la nivel național pe fundalul nemulțumirilor față de costul vieții. Acesta, notează AFP, s-a majorat între altele din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care a contribuit la creșterea galopantă a inflației în Europa și pe plan global.
Federația pentru Comerț și Distribuție a spus că aproximativ 1.500 de întreprinderi și magazine au fost avariate în violențele care au însoțit protestul, suferind pagube estimate la sute de milioane de euro
„Parcă am fi fost în război”, a declarat pentru AFP un locuitor de 78 al Parisului, Mehmet Ozeden, printre baricadele stradale arse în timpul protestelor.
Convulsiile sociale care survin după săptămâni de proteste studențești degenerate și ele uneori în violențe pun presiune pe președintele Emmanuel Macron pentru a-și găsi un succesor înainte de alegerile prezidențiale programate peste șase luni.
Președintele francez avea planificat un discurs către națiune duminică seara, după o reuniune cu miniștrii-cheie, iar cabinetul condus premierul Sébastien Lecornu urmează să examineze luni despăgubiri pentru cei afectați și măsuri pentru tragerea la răspundere penală a autorilor violențelor.
Amploarea distrugerilorMinistrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 1.800 de persoane au fost reținute în legătură cu protestele și jafurile, precizând că sunt în desfășurare anchete „pentru a-i identifica pe autorii acestor fapte, astfel încât să fie aduși în fața justiției”.
Demonstrațiile de sâmbătă au lăsat pe străzile din capitala franceză mașini incendiate, vitrine sparte și resturi carbonizate, iar o viceprimară, Lamia El Aaraje, a declarat că Parisul s-a confruntat cu „un nivel de violență pe care cred că nu l-am mai văzut niciodată”.
O persoană a murit în timpul marșului principal de la Paris, însă autoritățile au precizat că decesul a survenit din cauze medicale și nu a avut legătură cu violențele din timpul manifestației.
Turiști speriați au fost văzuți sâmbătă alergând cu valizele pe străzile învăluite în gaze lacrimogene și pline de protestatari. Un turist danez, Soren Petersen, a spus pentru AFP că este „trist” să vadă clădirile Parisului vandalizate: „Nu este un protest, depășește cu mult o manifestație obișnuită”.
O locuitoare a capitalei franceze, Anita Gras, ieșită la alergat printre dărâmături, a povestit că a văzut tineri jefuind un magazin de încălțăminte sport. „Au stat până la ora 1:00 noaptea; ne-a fost teamă că vor arunca cu obiecte spre noi”, a spus ea pentru AFP.
Au mai fost jefuite magazine la Marsilia, Bordeaux, Nisa și Strasbourg. Orașul Limoges și-a pierdut primăria din secolul al XIX-lea, mistuită de un incendiu. Primarul orașului Lyon, Grégory Doucet, a declarat că „haosul care a domnit în oraș timp de câteva ore a fost abominabil”.
Acuzații politiceDemonstrațiile au fost urmate de acuzații politice reciproce: guvernul și lidera extremei drepte, Marine Le Pen, au dat vina pe grupările de extremă stânga, în timp ce liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, a acuzat autoritățile că au alimentat tensiunile.
Viceprimărița socialistă a Parisului, El Aaraje, a acuzat partidul lui Le Pen că „se comportă ca un pompier piroman”, folosindu-se de proteste pentru a-și promova ambițiile prezidențiale.
A intervenit în dispută și vicepreședintele american JD Vance, sugerând pe X că revoltele au fost provocate de faptul că Franța a „importat lumea a treia”.
Ministerul de Interne a spus că aproximativ 500 de polițiști, pompieri și paramedici au fost răniți în cursul manifestațiilor, a anunțat ministrul de Interne.
Analistul Mujtaba Rahman de la think tank-ul Eurasia Group a scris pe X că majoritatea demonstrațiilor de sâmbătă au fost pașnice și că „violențele au pornit de la o facțiune a extremei stângi”, jafurile fiind comise de „găști oportuniste din suburbiile sărace”.
„Toate acestea sunt vești bune pentru Marine Le Pen”, a subliniat analistul, citat de AFP.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.