Reconstrucția a fost prezentată într-un studiu publicat în septembrie 2026 în revista științifică Heritage. Cercetarea a fost coordonată de specialistul brazilian în modelare digitală și reconstrucție facială Cícero Moraes, alături de o echipă internațională. Modelul reprezintă o aproximare a înfățișării unui Homo sapiens timpuriu, realizată pe baza unor fosile provenite din situl arheologic Jebel Irhoud, din Maroc.
Un chip familiar, dar cu trăsături care îl diferențiază de oamenii moderni
Reconstrucția prezintă un bărbat cu o față lată, structură osoasă robustă și maxilar pronunțat. La prima vedere, aspectul său nu este radical diferit de cel al oamenilor din prezent. Diferențele devin însă evidente la examinarea atentă a proporțiilor feței și ale craniului.
Fosilele de la Jebel Irhoud arată că reprezentanții timpurii ai speciei Homo sapiens aveau deja o configurație facială relativ modernă, deși forma cutiei craniene păstra caracteristici arhaice. Această combinație sugerează că trăsăturile anatomice specifice omului modern nu au apărut simultan, ci s-au dezvoltat treptat.
Cum au reconstituit cercetătorii chipul unui om de acum 315.000 de ani
Modelul digital a fost construit pornind de la un craniu compozit, realizat prin reunirea virtuală a unor fosile descoperite în același sit arheologic. Cea mai mare parte a craniului și a structurii faciale provine din fosila cunoscută drept Irhoud 1, descoperită în 1961.
Noticia 🇧🇷 🇲🇦Reconstruyen el rostro del PRIMER HUMANO de nuestra especie Homo Sapiens.
➡️ Se basa en los restos de 310.000 años encontrados en Jebel Irhoud, Marruecos.
El trabajo se publicó el 25 de sept en Heritage, es obra del equipo liderado Cícero Moraes (Brasil).
Sigo ⬇️ https://t.co/QBXzpbpE2t— EXOPLANETAS Noticias de Ciencia y Tecnología (@ExoPlanetascom) October 1, 2026
Pentru completarea regiunilor lipsă, cercetătorii au utilizat și alte rămășițe, inclusiv fragmente de maxilar și dinți. Ulterior, au aplicat tehnici de modelare tridimensională și date anatomice privind grosimea țesuturilor moi, obținute din studii asupra oamenilor contemporani.
Software-ul a permis estimarea poziției nasului, obrajilor și altor structuri faciale în raport cu forma craniului. Cercetătorii au realizat două variante ale rezultatului final: o reconstrucție neutră, în tonuri de gri, fără păr, și o reprezentare artistică, în culori, cu barbă și păr.
Culoarea pielii și a părului rămâne necunoscută
Autorii atrag atenția că reprezentarea color nu trebuie confundată cu un portret exact al unui individ preistoric. Fosilele nu permit stabilirea culorii pielii, părului sau bărbii. Aceste elemente au fost introduse în scop ilustrativ, pentru a face reconstrucția mai accesibilă publicului.
Nici configurația țesuturilor moi nu poate fi verificată direct, astfel că rezultatul rămâne o aproximare anatomică bazată pe datele disponibile. În plus, craniul utilizat pentru modelare reunește fragmente provenite de la mai mulți indivizi, ceea ce înseamnă că imaginea nu reprezintă cu exactitate chipul unei singure persoane.
Fosilele din Maroc au schimbat istoria cunoscută a speciei Homo sapiens
Situl Jebel Irhoud este considerat unul dintre cele mai importante locuri pentru studierea originilor omului modern. Fosilele descoperite aici au fost atribuite inițial unei perioade mult mai recente și au fost interpretate diferit de cercetători.
În 2017, două studii publicate în revista Nature au stabilit că rămășițele au o vechime de aproximativ 315.000 de ani și aparțin unor reprezentanți timpurii ai speciei Homo sapiens. Descoperirea a împins considerabil în trecut dovezile cunoscute privind existența speciei noastre.
Noua cercetare din Heritage a folosit aceste fosile pentru a realiza o reprezentare facială plauzibilă, utilizând instrumente informatice open-source. Autorii au pus la dispoziție și materiale digitale pentru analiză, astfel încât alți specialiști să poată examina și compara modelul tridimensional.