Astfel de concluzii se regăsesc în raportul alternativ al organizațiilor societății civile ucrainene, elaborat pentru Comisia Europeană. După cum scrie „Pravda Europeană”, deși documentul, denumit Shadow Report, are un caracter neoficial, concluziile și recomandările sale servesc drept bază pentru formularea poziției oficiale a Bruxelles-ului. Iar acest lucru este extrem de important înainte de publicarea „Enlargement report” – raportul Comisiei Europene privind extinderea, care reprezintă „testul decisiv” al conformității cu cerințele de integrare europeană pentru țările candidate. Se preconizează că acesta va fi prezentat la sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie 2026.
În publicația ucraineană se subliniază că, pentru Ucraina, acest raport va avea o importanță deosebită, având în vedere că statele membre ale UE exprimă din ce în ce mai des opinia că ritmul reformelor demonstrate de Kiev este insuficient.
În acest context, este extrem de important să se afle la ce concluzii au ajuns autorii raportului alternativ, publicat pe 19 octombrie. Pentru Moldova, care desfășoară, de asemenea, negocieri de aderare la UE, această evaluare este importantă ca indicator al cerințelor pe care Uniunea Europeană le impune țărilor candidate.
Problemele-cheie – reforma justiției și lupta împotriva corupției
Raportul alternativ a fost elaborat de o coaliție de organizații civice din Ucraina, sub coordonarea Laboratorului de Inițiative Legislative. Documentul abordează, în special, starea sistemului judiciar, a parchetului, a politicii anticorupție și a instituțiilor democratice.
După cum remarcă PE, marea majoritate a capitolelor și secțiunilor tematice ale raportului încep cu o frază de genul „în ultimul an, progresul a fost practic inexistent” sau, în cel mai bun caz, „progresul a fost limitat”. Acesta nu este, în mod evident, ritmul caracteristic unui stat care figurează pe lista candidaților-cheie și care aspiră la o aderare rapidă la UE în cadrul următoarei runde de extindere, subliniază publicația.
În sistemul judiciar se constată continuarea procedurilor de selecție inițiate anterior, însă reforma sistemică a justiției rămâne problematică. În plus, strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, care trebuia să intre în vigoare la începutul anului 2026, nu fusese încă aprobată la momentul întocmirii raportului.
Progresele în reformarea parchetului rămân, de asemenea, limitate. Experții subliniază că o serie de recomandări ale UE în acest domeniu au fost îndeplinite doar parțial sau nu au fost îndeplinite deloc.
În domeniul combaterii corupției, schimbările pozitive sunt, de asemenea, caracterizate ca fiind punctuale, nu sistemice. Raportul menționează separat problemele legate de transparența acordurilor cu organele de anchetă, de monitorizarea executării hotărârilor de confiscare a bunurilor și de presiunile exercitate asupra angajaților organismelor anticorupție.
Potrivit evaluării autorilor documentului, se observă progrese insuficiente și în domeniul protecției drepturilor omului, inclusiv în ceea ce privește independența instituției ombudsmanului și conformitatea legislației privind datele cu caracter personal cu standardele europene.
Cum ar putea influența raportul alternativ evaluarea Comisiei Europene
Aceste concluzii sunt puțin încurajatoare și din perspectiva faptului că capitolele de negociere 23 și 24, dedicate sistemului judiciar, drepturilor fundamentale, justiției și securității, precum și aspectelor legate de funcționarea instituțiilor democratice, au o importanță deosebită. Îndeplinirea criteriilor intermediare în aceste domenii este necesară pentru a se putea trece la închiderea capitolelor de negociere, inclusiv în alte domenii.
La Bruxelles, potrivit informațiilor publicate de „Evropayanska Pravda”, se recunoaște că Ucrainei îi este mai greu să realizeze reforme în condiții de război. În același timp, instituțiile europene sunt interesate de confirmarea unui progres real, și nu doar de declarații politice privind angajamentul față de cursul european.
În același timp, evaluarea finală a Comisiei Europene poate diferi de concluziile experților independenți, notează publicația. Raportul alternativ acoperă perioada până în august 2026 inclusiv și nu ține cont de schimbările survenite în toamnă. În special, partea ucraineană subliniază reluarea lucrărilor parlamentare privind reformele în septembrie.
Viceprim-ministrul Ucrainei pentru integrare europeană, Vsevolod Chentsov, a declarat că autoritățile intenționează să accelereze îndeplinirea cerințelor rămase în următoarele luni. Cu toate acestea, amploarea schimbărilor necesare rămâne semnificativă.
Ce înseamnă acest lucru pentru Moldova
Pentru Moldova, experiența ucraineană este importantă în primul rând din perspectiva metodologiei de evaluare a reformelor și a cerințelor UE privind calitatea punerii lor în aplicare. Avansarea pe calea aderării depinde nu numai de adoptarea legilor, ci și de capacitatea statului de a asigura aplicarea lor practică, independența instituțiilor și durabilitatea rezultatelor obținute.
În cazul Ucrainei, experții atrag atenția asupra decalajului dintre anumite schimbări pozitive și progresul sistemic în reforma judiciară și în lupta împotriva corupției. Acest lucru arată de ce îndeplinirea formală a anumitor angajamente nu înseamnă întotdeauna că țara este pregătită pentru următoarea etapă a negocierilor.
Din Bruxelles se aud tot mai des semnale pozitive adresate Chișinăului cu privire la reforme. Totuși, acest lucru nu înseamnă deloc că Moldova nu are probleme. După cum a relatat Logos Press, în Indicele statului de drept publicat pe 21 octombrie de World Justice Project, există critici serioase la adresa Moldovei în ceea ce privește combaterea corupției și justiția civilă, fiind, de asemenea, semnalată o deteriorare a indicatorilor privind libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și participarea civică.
Este evident că raportul alternativ se referă la Ucraina, prin urmare concluziile sale nu constituie o evaluare a progresului Moldovei. Pentru a determina progresul Chișinăului, Comisia Europeană va efectua o analiză separată a reformelor în curs și a îndeplinirii de către partea moldovenească a propriilor criterii de negociere.
Însă principala concluzie a raportului alternativ ucrainean pentru Moldova este evidentă: perspectivele de extindere a UE depind în mare măsură de măsura în care țările candidate îndeplinesc în mod consecvent cerințele în domeniul statului de drept, al independenței instituțiilor și al combaterii corupției. În acest context, pentru Moldova, experiența ucraineană servește drept memento al faptului că integrarea europeană necesită nu doar sprijin politic, ci și rezultate concrete ale reformelor.
The post „Raportul din umbră” privind integrarea europeană a Ucrainei și proiecția sa asupra Moldovei appeared first on LOGOPRESS.