Instituția a explicat, într-un punct de vedere publicat după apariția informațiilor privind restituirea a aproximativ 25 de grame de canabis, de ce a solicitat confiscarea acestora și a anunțat deschiderea unui nou dosar penal după ce una dintre persoanele implicate a fost oprită de Jandarmerie.
Cum a început tot?
Potrivit procurorilor, în 23 iulie 2024, cele două persoane care intrau în țară pe Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” București i-au informat pe polițiști că dețin Canabis. Aceștia au prezentat și prescripțiie medicale emise, la începutul lunii iulie în Marea Britanie, dar și informări primite în anul 2022 de la autorități din România.
„Cantitatea ridicată, de aproximativ 25 grame, a fost analizată în laborator, constatându-se că este
Canabis care conține Tetrahidrocanabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată”, arată procurorii DIICOT.
O zi mai târziu, Poliiția de Frontieră a declanșat urmărirea penală in rem pentru infraciunea de introducere în țară a unor droguri de risc, faptă prevăzută la art.3 alin.(1) din Legea nr.143/2000.
„Prin ordonanța din 20.09.2024, procurorul a reținut că fapta este prevăzută de legea penală, întrucât Canabis-ul este drog de risc, înscris în Tabelul-Anexă nr.III la Legea nr.143/2000, iar legea română nu îi recunoaște regimul de medicament”, se arată în comunicat.
Potrivit DIICOT, cei doi soți au acționat cu convingerea că deținerea le este permisă, întemeiată pe documentele prezentate, motiv pentru care a dispus clasarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art.16 alin.(1) lit. b) teza a II-a din Codul de procedură penală, întrucât fapta nu a fost săvârșită cu
vinovăția prevăzută de lege.
DIICOT afirmă că legislația din România nu permite deținerea plantei de canabis în scop medical, chiar dacă aceasta este prescrisă în alte state, și afirmă că restituirea unei cantități confiscate în urmă cu doi ani nu schimbă regimul juridic al substanței.
În același timp, procurorul a solicitat confiscarea specială a canabisului, susținând că deținerea acestuia este interzisă de legislația română.
„Cererea de confiscare nu a urmărit sancționarea persoanelor, a căror faptă nu a fost reținută ca infracțiune”, a transmis DIICOT, explicând că măsura urmărea ca substanța să fie scoasă din circuitul legal.
Ulterior, la 17 octombrie 2025, judecătorul a respins cererea de confiscare și a dispus restituirea canabisului către cele două persoane, potrivit prescripțiilor medicale. Contestația DIICOT a fost respinsă ca inadmisibilă de Curtea de Apel București, printr-o încheiere definitivă din 28 ianuarie 2026.
Restituirea efectivă a canabisului a avut loc în 19 octombrie 2026, conform hotărârii Tribunalului București.
Canabisul nu este considerat medicament în România, afirmă procurorii DIICOT
În punctul de vedere transmis public, DIICOT susține că legislația română face distincție între planta de canabis și preparatele farmaceutice care pot fi utilizate în scop medical. Instituția arată că inflorescențele uscate de canabis nu pot fi asimilate unui medicament doar pentru că sunt prescrise într-un alt stat.
„Calitatea de medicament pe teritoriul României nu decurge din natura produsului sau din calificarea pe care i-o dă un alt stat, ci din autorizarea lui conform legii”, a transmis instituția.
Potrivit DIICOT, legislația română permite prescrierea plantelor și substanțelor aflate sub control strict numai sub formă de preparate farmaceutice, realizate industrial sau în farmacie. Instituția afirmă că inflorescențele uscate de canabis nu au autorizație de punere pe piață în România și nu figurează în Nomenclatorul medicamentelor de uz uman.
Procurorii mai susțin că nu există, în prezent, o reglementare care să stabilească în ce condiții, sub ce formă și prin ce circuit poate fi prescris și eliberat canabisul în scop medical.
„În absența acestei reglementări, organele judiciare nu pot crea pe cale de interpretare un regim care nu există și sunt ținute să aplice legislația în vigoare”, se arată în document.
Prescripțiile medicale expirate, unul dintre argumentele procurorilor
Un alt argument invocat de DIICOT este că prescripțiile prezentate de cele două persoane fuseseră emise la 1 iulie 2024, în timp ce restituirea canabisului a avut loc în octombrie 2026.
Instituția susține că, la momentul pronunțării hotărârilor judecătorești, cantitatea ridicată la intrarea în țară nu mai era acoperită de prescripțiile medicale inițiale.
„La datele la care instanțele s-au pronunțat, respectiv 17.10.2025 și 28.01.2026, cantitatea de Canabis ridicată la intrarea în țară ÎN 23.07.2024 nu avea acoperire legală, întrucât prescripțiile medicale prezentate fuseseră emise la data de 01.07.2024, pentru tratamentul din acea perioadă”, afirmă DIICOT.
Procurorii susțin că respingerea cererii de confiscare nu atrage automat restituirea unui bun, dacă persoana căreia îi este predat nu are dreptul să îl dețină la momentul restituirii.
DIICOT a comparat situația cu cea a pacienților care urmează tratamente cu medicamente ce conțin droguri, precum morfina sau metadona, și ale căror prescripții nu mai acoperă cantitatea rămasă. În astfel de cazuri, instituția susține că substanțele trebuie scoase din circuit potrivit procedurilor legale.
Un nou dosar penal, după restituirea canabisului
Potrivit DIICOT, în 19 octombrie 2026, după restituirea canabisului, una dintre persoane a fost oprită de un echipaj al Jandarmeriei. În urma aspectelor constatate, la 21 octombrie a fost înregistrată o nouă cauză penală la DIICOT – Structura Centrală.
Instituția a precizat că dosarul este în curs de soluționare și că nu poate oferi alte detalii.
DIICOT a subliniat că hotărârile pronunțate în acest caz nu modifică regimul juridic al canabisului în România și nu pot fi considerate un precedent care să permită, în general, deținerea plantei în scop medical.
„Alegerea unui alt regim juridic pentru Canabis-ul utilizat în scop medical aparține exclusiv legiuitorului”, a transmis instituția, care consideră necesară o intervenție legislativă pentru clarificarea situațiilor în care medicamentele care conțin droguri sunt ridicate de la pacienți, iar prescripțiile nu mai acoperă cantitatea rămasă.
DIICOT a mai precizat că punctele de vedere transmise comisiilor parlamentare în legătură cu inițiativele legislative din domeniu au caracter consultativ, iar adoptarea unei legi este exclusiv atribuția Parlamentului.