În contextul deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) arată că, în cadrul procedurii, Guvernul nu a contestat existența creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, ci a invocat posibilitatea eșalonării plății acestora, în considerarea dificultăților bugetare.
Potrivit Consiliului, jurisprudența Curții Europene permite, în circumstanțe excepționale, inclusiv în situații economice și bugetare deosebit de dificile, eșalonarea plăților, cu condiția respectării unui echilibru între interesul general și drepturile creditorilor.
CSM subliniază însă că eșalonarea nu înlătură obligația de plată, iar autoritățile trebuie să respecte calendarul stabilit.
„Tocmai nerespectarea de către Guvern a obligațiilor de plată devenite scadente, potrivit propriilor acte normative de eșalonare, a constituit obiectul litigiului soluționat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 15 octombrie 2026. Cele două cauze privesc, așadar, chestiuni juridice distincte”, arată CSM.
În același comunicat, CSM susține că numeroase litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele privind magistrații, au fost generate de un cadru legislativ insuficient de clar și predictibil. Consiliul cere autorităților legislative și executive consultări pentru elaborarea unor reguli stabile și nediscriminatorii, care să prevină apariția unor noi litigii.
CSM conchide că respectarea hotărârilor judecătorești este o obligație juridică a statului, chiar și atunci când executarea plăților este eșalonată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.
Și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis joi seară că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi financiare și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite.