Avea doar șase luni când a fost smulsă din casa părintească din Durlești și urcată, împreună cu familia, într-un tren care avea să-i ducă în Siberia. Era vara anului 1949. În vagonul supraaglomerat, fără aer și aproape fără apă, fetița a plâns până și-a pierdut cunoștința. Un gest al unui necunoscut avea să-i salveze viața, dar și să le aducă o șansă celorlalți deportați. Au urmat aproape zece ani de exil, o copilărie petrecută în sărăcie și o întoarcere acasă unde familia nu mai avea nimic. Vera Cecan își spune povestea în seria „Busola Memoriei”, difuzată la Moldova 1.