Senzația de confort pe care unele persoane o au atunci când pășesc într-un asemenea spațiu este legată de un concept studiat în psihologie, denumit „autenticitatea locului”, potrivit House Beautiful.
Fenomenul poate explica inclusiv de ce un loc în care nu am mai fost niciodată ne poate produce aproape instantaneu o senzație greu de definit de familiaritate, liniște sau apartenență.
De ce unele locuri par să aibă „suflet”
Ashley Krause, doctorandă în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din Florida și coautoare a unui studiu dedicat conceptului, definește „autenticitatea locului” drept esența particulară care face ca un spațiu să fie perceput ca real, viu și conectat la istoria, cultura sau comunitatea sa.
Fenomenul se intersectează cu ceea ce psihologii numesc autenticitate personală, respectiv sentimentul că o persoană este fidelă propriei identități.
Această legătură ar putea explica de ce spațiile cu o identitate vizuală și culturală puternică provoacă uneori o reacție emoțională mult mai intensă decât interioarele standardizate.
„Într-unul dintre studiile noastre, le-am cerut participanților să-și amintească un moment în care s-au simțit conectați cu un anumit loc. Ceea ce am constatat a fost că autenticitatea locului descris de participanți era asociată cu legături emoționale și psihologice mai profunde”, explică Krause.
Cercetătoarea arată că un asemenea loc poate deveni o sursă de continuitate, stabilitate și identitate și poate oferi un refugiu în fața spațiilor omogene care domină frecvent viața modernă.
Nu toți vedem aceeași casă în același fel
Autenticitatea nu este însă o proprietate obiectivă a unei clădiri sau încăperi. Experiența este profund subiectivă.
Două persoane pot privi același loc și îl pot percepe complet diferit. Chiar și aceeași persoană poate considera un spațiu mai mult sau mai puțin autentic în funcție de moment și de împrejurări.
Un magazin de discuri care pentru un locuitor reprezintă perfect spiritul autentic al cartierului ar putea fi considerat de altcineva tocmai opusul, dacă acesta își amintește că în același spațiu funcționa anterior o veche afacere de familie.
Cinci ingrediente care ne fac să ne simțim bine într-un loc
Senzația de autenticitate este construită, potrivit specialistei, din mai multe elemente care acționează simultan.
Un rol important îl are estetica. Arhitectura, materialele și designul asociate cu istoria sau cultura unei anumite zone pot produce o impresie mai puternică de autenticitate decât elementele fabricate în masă și repetate în numeroase locuri.
Contează apoi bogăția senzorială: mirosurile, sunetele, texturile și imaginile caracteristice unui anumit spațiu.
La acestea se adaugă legăturile personale. Locurile percepute drept autentice sunt adesea cele în care oamenii se întâlnesc, se cunosc și interacționează, construind un sentiment de comunitate.
Istoria și tradiția au, la rândul lor, un rol esențial. Arhitectura păstrată, meșteșugurile locale și obiectele care trimit către trecut contribuie la identitatea unui loc.
În sfârșit, contează atmosfera de căldură și individualitate: un spațiu care pare locuit, personal și modelat în timp de oamenii care îl folosesc.
De ce obiectele vechi pot schimba atmosfera unei case noi
Conceptul poate fi aplicat și propriei locuințe. O casă nu devine automat un spațiu perceput drept autentic doar pentru că este a noastră, mai ales imediat după mutarea într-o construcție nouă.
Iar soluția nu este simpla copiere a aspectului unei case vechi.
„Autenticitatea apare din conexiuni reale, istorie și rezonanță emoțională, iar acestea nu pot fi reproduse doar prin imitarea unor elemente estetice”, explică Ashley Krause.
Una dintre metodele prin care o locuință își poate dobândi propria identitate este introducerea unor obiecte cu istorie.
Pot fi piese de mobilier vechi, obiecte moștenite în familie, opere de artă sau lucruri asociate cu experiențe personale ori cu identitatea culturală a proprietarului. Importantă nu este doar vechimea obiectului, ci semnificația pe care acesta o are.
Casa nu trebuie să arate ca în catalog
O altă recomandare este personalizarea locuinței în funcție de gusturile și valorile celui care trăiește acolo, chiar dacă rezultatul nu urmează perfect tendințele momentului.
Elementele realizate de artizani locali, obiectele asociate cu moștenirea culturală și lucrurile care amintesc de experiențe personale pot face ca o locuință să dobândească o identitate dificil de reprodus într-un alt spațiu.
Ultimul ingredient nu poate fi cumpărat dintr-un magazin de mobilă: oamenii.
Spațiile care încurajează interacțiunea, ca de exemplu o bucătărie primitoare sau un living confortabil, permit acumularea de amintiri și contribuie, în timp, la senzația că locuința este cu adevărat trăită.
„Cu cât spațiul tău se simte mai conectat cu oamenii pe care îi iubești, cu atât va părea mai autentic”, explică Krause.
Într-o perioadă dominată de produse fabricate în serie, tendințe care circulă rapid pe rețelele sociale și interioare care ajung să semene între ele, explicația psihologică oferă astfel și un argument pentru cei care preferă imperfecțiunile unei mese vechi, obiectele moștenite sau o casă care își arată vârsta: tocmai urmele oamenilor și ale timpului pot fi cele care transformă un simplu spațiu într-un loc în care simțim că aparținem.