BNS anunță luni printr-un comunicat că susține simplificarea recunoașterii calificărilor profesionale în Uniunea Europeană, dar avertizează că aceasta trebuie să fie însoțită de garanții pentru lucrători și de măsuri care să limiteze pierderea forței de muncă înalt calificate din România.
Propunerea urmărește să reducă birocrația prin introducerea unor atestate digitale, care să faciliteze verificarea calificărilor și accesul la locuri de muncă în alte state membre. Utilizarea portofelului european pentru identitatea digitală ar putea reduce costurile și timpul necesar pentru dovedirea calificărilor, eliminând o parte dintre obstacolele întâmpinate de lucrătorii mobili și de angajatori, arată sindicaliștii.
Riscuri pentru România
Aceștia atrag însă atenția că, pentru România, efectele trebuie analizate în contextul deficitului de personal din numeroase sectoare și al diferențelor salariale față de alte state europene.
„Simplificarea mobilității poate crea oportunități pentru angajați, dar poate facilita și plecarea specialiștilor dintr-o economie care are deja dificultăți în a-și păstra forța de muncă. Beneficiile pentru lucrători vor depinde, în continuare, de calitatea locurilor de muncă, de nivelul salariilor și de condițiile de muncă din România”, transmite BNS.
Sindicaliștii mai spun că există riscul ca digitalizarea să creeze noi inegalități.
Astfel, lucrătorii cu competențe digitale reduse, persoanele din mediul rural și angajații care dețin calificări mai vechi pot întâmpina dificultăți în obținerea atestatelor digitale. „Este esențial ca documentele pe suport fizic și procedurile alternative să rămână accesibile, rapide și gratuite, astfel încât niciun angajat să nu fie dezavantajat”, susține Blocul Național Sindical.
Bani pentru dezvoltarea infrastructurii digitale
BNS cere sprijin financiar european pentru statele care au întârzieri în dezvoltarea infrastructurii digitale, precum și măsuri de susținere a furnizorilor de formare profesională, inclusiv a centrelor gestionate de partenerii sociali.
„Libera circulație trebuie să însemne libertatea de a alege unde muncești, nu obligația de a pleca pentru un salariu și condiții de muncă mai bune. România are nevoie de politici care să păstreze și să valorifice competențele lucrătorilor, să îmbunătățească atractivitatea locurilor de muncă și să încurajeze revenirea celor care au plecat”, mai spun sindicaliștii.
Noul Fair Labour Mobility Package
Comisia Europeană a adoptat în septembrie noul Fair Labour Mobility Package, prezentat de vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Pachetul cuprinde șase propuneri legislative și urmărește două obiective principale: ca diplomele și calificările profesionale să poată fi recunoscute mai rapid atunci când un cetățean se mută într-un alt stat UE și ca drepturile sale sociale să îl „urmeze” indiferent de țara în care lucrează.
În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt lucrători mobili în interiorul Uniunii Europene.