După reorganizarea administrativ-teritorială și trecerea de la raioane la regiuni, acestea vor avea consilii regionale formate din 35, 41 sau 47 de consilieri, în funcție de numărul de locuitori. Prevederile se regăsesc în proiectul de lege de ajustare a cadrului normativ privind administrația publică locală, transmite IPN.
Potrivit proiectului, consiliile regionale vor avea 35 de membri în regiunile cu o populație de până la 300 de mii de locuitori, 41 de membri în cele cu o populație de peste 300 de mii, dar mai puțin de 600 de mii de locuitori și 47 de membri în regiunile cu peste 600 de mii de locuitori. Numărul populației va fi stabilit conform datelor Registrului de stat al populației de la 1 ianuarie a anului în care au loc alegerile.
Proiectul stabilește și competențele autorităților publice locale de nivelul întâi și ale viitoarelor regiuni. Autoritățile locale vor continua să gestioneze domenii precum dezvoltarea locală, amenajarea teritoriului, drumurile locale, transportul și serviciile comunale, în limitele competențelor prevăzute de legislație. Regiunile vor avea atribuții axate pe dezvoltarea regională, inclusiv elaborarea și implementarea strategiilor și proiectelor de dezvoltare, atragerea finanțărilor, cooperarea dintre localități și colaborarea transfrontalieră. Acestea vor putea sprijini autoritățile locale, la solicitarea lor.
Un alt proiect de lege, elaborat de Cancelaria de Stat și supus consultărilor publice, vizează reorganizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Acesta prevede crearea a trei regiuni – Centru, Nord și Sud – cu centre administrative la Chișinău, Bălți și Cahul. Municipiile Chișinău și Bălți, precum și municipiul Taraclia, ar urma să aibă statut distinct de unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, iar UTA Găgăuzia își va păstra statutul special de regiune autonomă.
Potrivit documentului, unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întâi care nu ating pragul minim de trei mii de locuitori ar urma să fie reorganizate prin amalgamare voluntară sau normativă, inițiată de Guvern după consultarea autorităților locale.
Nota de fundamentare arată că, în 2024, 776 dintre cele 892 de primării analizate administrau unități cu mai puțin de trei mii de locuitori. Teritoriile acestora cuprindeau 40,3% din populația țării. În 2025, doar 41 de primării au reușit să-și acopere integral cheltuielile administrative din venituri proprii.
Autorii susțin că reorganizarea urmărește adaptarea administrației publice locale la schimbările din domeniile sănătății, educației și asistenței sociale, în care unele atribuții ale raioanelor au fost transferate sau urmează să fie transferate către autoritățile centrale. Competențele și mecanismele de finanțare ale viitoarelor autorități regionale vor fi reglementate prin acte normative separate.
Potrivit notei de fundamentare a primului proiect, modificările privind amalgamarea voluntară ar urma să intre în vigoare la data publicării legii, iar celelalte prevederi privind structura administrației publice locale – la data primului tur al alegerilor locale generale din 2027.
The post Consiliile regionale vor avea 35, 41 sau 47 de membri. Proiectele privind reforma APL, supuse consultărilor appeared first on ipn.md.