Statutul juridic al Găgăuziei, aplicarea legislației lingvistice și originile istorice ale găgăuzilor au fost principalele teme abordate în cadrul dezbaterii publice „Rădăcinile istorice în prezentul și viitorul găgăuzilor”, organizate de Agenția de presă IPN. Participanții au evidențiat atât evoluția istorică a comunității găgăuze, cât și particularitățile cadrului juridic și instituțional în care funcționează regiunea, în contextul apropierii alegerilor pentru Adunarea Populară și pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia.
În debutul dezbaterii, expertul Igor Boțan a prezentat atribuțiile principalelor instituții ale Găgăuziei. „Potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, Adunarea Populară este autoritatea reprezentativă a Găgăuziei, aleasă prin vot direct de către locuitorii regiunii, învestită cu dreptul de a adopta acte normative, în limitele competenței sale. Potrivit Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, guvernatorul (bașcanul) este persoana oficială supremă a Găgăuziei și șeful puterii executive din regiune. Lui i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale Găgăuziei”, a explicat expertul permanent al proiectului.
La rândul său, doctorul în istorie Oleg Bercu a făcut referire la cadrul constituțional și juridic în care funcționează autonomia găgăuză, instituită în 1994. Potrivit istoricului, una dintre problemele apărute în timp ține de aplicarea insuficientă a statutului limbii române în instituțiile publice din regiune.
„În 1994, legiuitorul de atunci a luat decizia creării unității teritoriale autonome Găgăuzia. Chiar în Constituția Republicii Moldova este prevăzut că Găgăuzia este o parte integrantă a țării. Potrivit legii, limba de circuit în Găgăuzia este limba găgăuză, română și rusă. Din punctul meu de vedere, situația a deraiat și Republica Moldova n-a putut să asigure respectarea limbii de stat în cadrul autorităților publice din Găgăuzia”, a explicat Oleg Bercu, autor al monografiei „Evoluția social-politică a populației găgăuze, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până la sfârșitul secolului al XX-lea”.
Referindu-se la identitatea poporului găgăuz, doctorul în istorie Ștefan Bejan a explicat faptul că strămutarea găgăuzilor în regiunea Bugeacului a fost legată de interesele Imperiului Rus. Autoritățile imperiale urmăreau să populeze acest teritoriu cu comunități considerate loiale.
„Nu există un consens larg privind originile găgăuzilor. Cea mai acceptată teorie este însă că aceștia ar fi rezultatul amestecului mai multor popoare turcice care s-au așezat în sudul Dobrogei și care, sub influența bizantină, au trecut la creștinism și au îmbrățișat valorile creștine. În 1812, Imperiul Rus avea nevoie de o populație loială, care să se așeze în Bugeac, să se ocupe cu agricultura și să asigure armata cu tot ce era necesar pentru campaniile viitoare”, a precizat istoricul Ștefan Bejan, autor al monografiei „Găgăuzii. Origini, evoluție și așezarea în sudul Basarabiei”.
Dezbaterea publică „Rădăcinile istorice în prezentul și viitorul găgăuzilor” este ediția a 66-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Agenția de Presă IPN desfășoară acest ciclu de dezbateri cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
The post Rădăcinile istorice în prezentul și viitorul găgăuzilor. Dezbatere IPN appeared first on ipn.md.