În al treilea trimestru al anului 2026, economia a intrat într-o fază de stagnare, pierzând impulsul de creștere pe termen scurt înregistrat în primăvară. Potrivit estimărilor centrului independent de analiză Expert-Grup, economia națională a pierdut impulsul de creștere pe termen scurt din primăvară. Fără o revitalizare imediată a activității economice în lunile de toamnă, creșterea anuală a produsului intern brut (PIB) la sfârșitul anului 2026 se va limita la un nivel modest de 1–2%. Acest indicator este cu mult sub potențialul economic real al țării.
Așa cum a scris LOGOS PRESS, analiștii centrului subliniază că traiectoria actuală de dezvoltare oscilează la limita periculoasă dintre o creștere minimă și o recesiune în toată regula. Principalul motor al menținerii indicatorilor macroeconomici rămâne, deocamdată, exclusiv consumul intern.
Semnale de alarmă din partea „Barometrului economic”
Principala dovadă a răcirii conjuncturii a fost scăderea bruscă a indicatorilor anticipatori, colectați de analiștii Expert-Grup. Instrumentul de prognozare pe termen scurt (nowcasting) elaborat de experți a înregistrat o tendință negativă cu mult înainte de publicarea statisticilor oficiale:
Scăderea indicatorului: În august 2026, indicatorul economic anticipativ a scăzut la −0,17 deviații standard (σ). Aceasta a fost prima intrare a indicatorului în zona negativă din februarie anul curent.
Media mobilă: Media mobilă pe trei luni a indicatorului a înregistrat, de asemenea, o scădere bruscă până la nivelul minim de +0,05σ, apropiindu-se foarte mult de zona de recesiune economică.
Pragul zero: Valoarea actuală a barometrului indică în mod clar faptul că creșterea PIB-ului în al treilea trimestru s-a oprit, practic, în jurul pragului zero.
Adrian Lupușor, director executiv al Expert-Grup: „Sectorul economic a intrat în a doua jumătate a anului cu un impuls mai slab decât în primăvară. Industria, comerțul și exporturile continuă să ofere un anumit sprijin, însă situația din sectorul serviciilor, din construcții și costul ridicat al finanțării frânează puternic dinamica generală.
Mai mult, țara se confruntă cu o perioadă prelungită de stagflatie – când creșterea economică va fi aproape de zero pe fondul unei inflații ridicate, cauzată de crizele externe din domeniul energiei și al combustibililor. În primul rând, va avea de suferit bugetul de stat, care va fi nevoit să împrumute fonduri de la băncile comerciale pentru a acoperi deficitul. Din cauza creșterii costului finanțării, serviciul datoriei publice va consuma din ce în ce mai mulți bani din trezoreria statului. Rădăcina problemei rezidă în vulnerabilitatea ridicată a economiei naționale la șocurile externe, combinată cu un deficit bugetar riscant de mare.”
Autoritățile recunosc tendințele negative
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării recunoaște existența unor tendințe negative și și-a revizuit oficial previziunile în sensul unei înrăutățiri a situației. La inițiativa ministerului, guvernul a redus prognoza oficială de creștere a PIB-ului pentru 2026 de la 2,2% la 1,8% (volumul total fiind estimat la 388 de miliarde de lei). Principalele cauze ale scăderii sunt deteriorarea condițiilor externe, instabilitatea din Orientul Mijlociu, scumpirea resurselor și incertitudinea geopolitică.
În paralel cu scăderea ritmului de creștere, ministerul se așteaptă la o inflație medie anuală de 7,3%, care până la sfârșitul anului 2026 ar putea ajunge la 8,2% (până la 9,2% – conform prognozei NBM).
Pesimismul oficial al autorităților este împărtășit și de donatorii externi. Astfel, Fondul Monetar Internațional (FMI) prognozează pentru Moldova o creștere și mai modestă — de doar 1,5% la sfârșitul anului, în timp ce Banca Mondială se așteaptă la 1,9%, iar BERD își menține estimarea la 2,8%, cu riscuri puternice de scădere.
The post Moldova intră într-o perioadă de stagnare economică appeared first on LOGOPRESS.