Congresul de la Timișoara este primul organizat de USR după ieșirea de la guvernare și instalarea Cabinetului Luca Niculescu, susținut de PSD. Partidul încearcă să își redefinească strategia pentru următorii doi ani, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028, dar trebuie să rezolve și competiția dintre grupările interne.
În centrul confruntării de la Timișoara se află controlul Biroului Național, organismul colectiv de conducere care coordonează activitatea formațiunii și participă la stabilirea deciziilor politice importante.
Trei liste, fiecare cu câte 29 de candidați, concurează pentru cele 24 de locuri disponibile, alături de patru candidați independenți. Mandatele sunt distribuite proporțional cu voturile obținute, ceea ce înseamnă că toate cele trei grupări ar putea ajunge reprezentate în noua conducere.
Primele rezultate parțiale sunt așteptate sâmbătă seară, după ora 18:30, iar duminică, de la ora 11:00, este programată prima conferință de presă a noii conduceri colective.
Trei tabere și o singură miză: cine controlează USR
Prima grupare, intitulată „USR Echilibru”, este condusă de Diana Buzoianu, fost ministru al Mediului, și reunește mai multe figuri importante ale partidului.
Din echipă fac parte Oana Țoiu, Irineu Darău, Vlad Voiculescu, Diana Stoica, Sorin Șipoș, Ruben Lațcău și Oana Murariu.
Platformă este apropiată de Dominic Fritz, conform surselor Mediafax, deși președintele USR a declarat că nu susține oficial niciuna dintre liste.
A doua tabără, „USR Deschis”, este condusă de Radu Miruță, fost ministru al Apărării, și reunește o serie de lideri cu experiență în conducerea partidului și în administrație.
Pe lista sa se află Ionuț Moșteanu, Dan Barna, Stelian Ion, Cristian Seidler, Radu Mihaiu, Violeta Alexandru și Silviu Dehelean.
A treia platformă, „USR Forța din Filiale”, este condusă de Lucian Stanciu-Viziteu, primarul municipiului Bacău.
Din această grupare face parte și Clotilde Armand, fost primar al Sectorului 1. Echipa promovează o implicare mai mare a organizațiilor locale în luarea deciziilor și schimbarea modului în care este administrată puterea în interiorul formațiunii.
Dominic Fritz rămâne președinte, dar miza este puterea sa reală
Dominic Fritz a fost ales președinte al USR în vara anului 2025, pentru un mandat de patru ani, care se încheie în 2029.
Cu toate acestea, alcătuirea Biroului Național va influența susținerea politică de care se va bucura Fritz în interiorul partidului.
O majoritate favorabilă actualului președinte i-ar putea consolida autoritatea, în timp ce un rezultat favorabil altor grupări ar putea impune negocieri și compromisuri în adoptarea deciziilor importante.
Înainte de începerea congresului, Fritz a încercat să transmită un mesaj de neutralitate și unitate.
„Personal, nu susțin pe cineva anume, voi lucra cu orice Birou îmi vor prezenta colegii delegați din țară”, a declarat liderul USR, citat de Agerpres.
Acesta a insistat că existența mai multor liste nu înseamnă neapărat că partidul este divizat și că obiectivul comun trebuie să rămână construirea unei alternative politice la PSD și AUR.
Atacuri dure la PSD. Fritz: „Tot nu aveți România!”
Dincolo de competiția internă, discursurile de la congres au fost dominate de criticile împotriva PSD, revenit la guvernare în urma învestirii Cabinetului Luca Niculescu.
Dominic Fritz a susținut că social-democrații au încercat să slăbească USR și să îi afecteze poziția politică.
„Acum două luni, PSD a scris o lege ca să mă scoată din Primărie. Nu cred că se așteptau ca astăzi tot partidul să se adune la Timișoara. Au vrut să-i umilească pe timișoreni și să îngenuncheze USR, dar iată că suntem aici, cu capul sus și în picioare”, a afirmat acesta.
Liderul partidului a lansat apoi un atac direct la adresa mai multor reprezentanți ai PSD.
„Bună ziua, Grindeanu, și Simonis, și Neacșu, și Lia, și Pahonțu, și cum s-or mai numi toate fețele sistemului PSD, bună ziua, tot nu aveți România!”, a declarat Fritz.
Diana Buzoianu acuză o „restaurație PSD-istă” în instituțiile statului
Buzoianu a prezentat cazul unui director de la Apele Române despre care susține că a intrat în concedii medicale după ce a fost demis, revenind la activitate odată cu schimbarea guvernării.
„Practic singurul lucru de care a suferit a fost frică. Pentru că, cum s-a întors PSD-ul, cum brusc s-a făcut din nou sănătos”, a susținut aceasta.
Fosta ministră a acuzat social-democrații că încearcă să inverseze reformele administrative promovate de USR.
„Noi am pus oameni pe concursuri reale, ei își pun oameni pe telefoane. Asta este restaurația PSD-istă”, a declarat Buzoianu.
Radu Miruță a criticat modul în care PSD s-a raportat la reformele administrative.
„Un an întreg PSD a stat la masa acestei guvernări și s-a văitat, s-a văitat că reformele dor, s-a văitat că USR deranjează, s-au văitat că nu ar fi respectați”, a afirmat Miruță.
El a făcut referire și la rezistența întâlnită în instituțiile publice în timpul mandatelor sale ministeriale.
„Am avut onoarea să muncesc în trei ministere, unde era o placă mare pe care scria invizibil, dar respira prin pereți: «N-ai ce să le faci, sunt de 30 de ani aici». Astăzi spun cu voce tare: ai ce să le faci, se poate să le faci altfel”, a declarat acesta.
USR vrea să revină la guvernare alături de PNL, dar fără PSD și AUR
Congresul a adoptat și o rezoluție politică intitulată „Ne ținem de treabă. Ne ținem de cuvânt”, prin care partidul își stabilește obiectivele pentru perioada de opoziție.
Documentul prevede construirea unei alternative de guvernare fără PSD și AUR, dar cu participarea PNL și a altor forțe politice care susțin reformele.
Dominic Fritz a precizat că liberalii sunt necesari pentru formarea unei asemenea majorități, însă parteneriatul trebuie să fie unul de egalitate.
„Fără PSD și AUR, este nevoie și de PNL. Vom lucra la o mare mișcare reformistă, unde vedem și PNL, dar va fi un parteneriat de egalitate”, a declarat liderul USR.
Rezoluția mai prevede opoziția față de majorarea taxelor, reducerea privilegiilor din administrație, reformarea justiției și schimbări în organizarea administrativă.