Judecători numiți de actuala majoritate parlamentară au decis suspendarea conducerii instanței, poliția a fost mobilizată în jurul clădirii, iar șeful statului și-a întrerupt o vizită oficială în Africa pentru a reveni de urgență la Varșovia. În spatele incidentelor se află un conflict vechi de peste un deceniu privind independența justiției, legitimitatea judecătorilor și limitele puterii prezidențiale.
Criza a escaladat vineri seară, 30 octombrie, când un grup de judecători aleși de actuala majoritate parlamentară a anunțat suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a adjunctului său, Bartłomiej Sochański.
Cei doi sunt asociați fostei guvernări a partidului conservator Lege și Justiție (PiS), care a condus Polonia între 2015 și 2023 și care se află în prezent în opoziție.
Decizia a declanșat proteste în fața Tribunalului Constituțional din Varșovia, unde sute de manifestanți, inclusiv parlamentari ai opoziției, s-au adunat pentru a contesta schimbarea conducerii instanței.
Poliția a desfășurat efective în jurul clădirii. Potrivit autorităților, trei persoane au fost reținute după ce unii protestatari au trecut de gardul instituției, iar alții au aruncat obiecte spre forțele de ordine.
În timp ce guvernul susține că încearcă să restabilească funcționarea unei instituții afectate de numiri politice controversate, opoziția acuză o preluare ilegală a controlului asupra Tribunalului.
Președintele Poloniei și-a întors avionul și a intervenit personal
Președintele Karol Nawrocki, apropiat politic de PiS și un aliat al președintelui american Donald Trump, dar și al liderului AUR, George Simion, se afla în drum spre Senegal pentru o vizită oficială în momentul izbucnirii crizei.
Șeful statului polonez a decis să întrerupă deplasarea și să revină la Varșovia.
„Într-un asemenea moment, președintele trebuie să fie în Polonia. Îmi întrerup zborul spre Senegal. Mă întorc”, a transmis Nawrocki.
După revenirea în capitală, președintele s-a întâlnit cu conducerea Curții Supreme și s-a deplasat, în cursul nopții, la sediul Tribunalului Constituțional.
Puțin înainte de ora 01:00, sâmbătă, Nawrocki a ajuns în fața clădirii, unde accesul era controlat de poliție.
Imaginile difuzate de presa poloneză arată momente tensionate în care șeful statului încearcă să intre în instituție, în mijlocul unor îmbrânceli și confruntări verbale cu persoanele aflate la intrare.
Nawrocki a contestat legitimitatea judecătorilor care au preluat conducerea Tribunalului, susținând că aceștia nu sunt judecători constituționali legal învestiți.
Într-o declarație transmisă în jurul orei 05:00, președintele a denunțat o încălcare a ordinii constituționale și a susținut că o instituție a statului a fost preluată prin forță.
El a cerut retragerea forțelor de ordine și a anunțat consultări cu partidele politice pentru soluționarea crizei.
Două conduceri rivale revendică autoritatea asupra Tribunalului Constituțional
În centrul confruntării se află Bogdan Święczkowski, fost oficial al guvernării PiS, care deține funcția de președinte al Tribunalului Constituțional, dar a cărui autoritate este contestată de judecătorii susținuți de actuala majoritate.
Vineri seară, aceștia au decis suspendarea sa și a vicepreședintelui Bartłomiej Sochański.
Anna Korwin-Piotrowska, unul dintre judecătorii aleși de actualul Parlament, dar nerecunoscuți de președintele Nawrocki, a anunțat că a preluat conducerea instituției, invocând vechimea sa în magistratură.
De cealaltă parte, Święczkowski refuză să recunoască măsura și susține că Tribunalul a fost ocupat ilegal.
Sâmbătă dimineață, acesta a declarat pentru TV Republika că va încerca să revină în sediul instituției împreună cu ceilalți judecători pe care îi consideră legal învestiți.
El a anunțat intenția de a se reuni cu un grup de șapte judecători în jurul orelor 11:00–12:00, pentru a decide următoarele acțiuni. Święczkowski a evocat inclusiv posibilitatea ca Tribunalul să își desfășoare temporar activitatea în alte locații.
În paralel, ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a solicitat ridicarea imunității lui Święczkowski și Sochański, pentru a permite urmărirea lor penală sub acuzația de obstrucționare a activității instituției.
Cum a început criza: un conflict care durează din 2015
Actuala confruntare este rezultatul unei dispute constituționale declanșate în 2015, când Polonia a trecut de la guvernarea liberal-centristă la cea a partidului conservator PiS.
Atât majoritatea parlamentară aflată la final de mandat, cât și noua majoritate conservatoare au încercat să influențeze componența Tribunalului Constituțional prin numiri controversate.
În anii următori, guvernarea PiS a modificat legislația privind justiția, procedurile de numire a judecătorilor și funcționarea unor instituții judiciare.
Măsurile au provocat conflicte repetate cu Comisia Europeană și cu instituțiile europene responsabile de monitorizarea statului de drept.
Una dintre principalele controverse a privit independența Tribunalului Constituțional, instituția care trebuie să verifice dacă legile adoptate de Parlament respectă Constituția Poloniei.
Criticii reformelor PiS au susținut că instanța devenise prea apropiată de puterea politică și că numirile contestate îi afectaseră legitimitatea.
În timpul guvernării conservatoare, Tribunalul a pronunțat inclusiv decizii care puneau în discuție raportul dintre dreptul național și dreptul Uniunii Europene, amplificând conflictul dintre Varșovia și Bruxelles.
PiS a respins acuzațiile de subordonare politică a justiției și a susținut că reformele urmăreau modernizarea sistemului judiciar.
Donald Tusk a revenit la putere, dar nu a reușit să rezolve disputa
Situația s-a complicat după alegerile parlamentare din 2023, când Donald Tusk a revenit la conducerea guvernului, în fruntea unei coaliții proeuropene.
Una dintre principalele promisiuni ale noului executiv a fost restabilirea independenței justiției și anularea reformelor controversate introduse de PiS.
Guvernul Tusk a refuzat însă să recunoască deplina legitimitate a Tribunalului Constituțional în componența sa existentă.
Tentativele de reformă s-au lovit de opoziția președinților apropiați de PiS, care au utilizat inclusiv dreptul de veto pentru a bloca modificări legislative.
Conflictul s-a intensificat după victoria lui Karol Nawrocki la alegerile prezidențiale din 2025.
Deși guvernul și majoritatea parlamentară sunt controlate de coaliția condusă de Tusk, președintele provine din tabăra politică adversă.
În Polonia, șeful statului are puteri semnificative de blocare a legislației, iar depășirea unui veto prezidențial necesită o majoritate parlamentară calificată.
Cele cinci numiri care au reaprins conflictul
Punctul central al actualei crize îl reprezintă refuzul președintelui Nawrocki de a primi jurământul a cinci judecători aleși de Parlament.
Președintele contestă legalitatea procedurilor prin care aceștia au fost desemnați.
Majoritatea parlamentară susține, în schimb, că șeful statului nu poate bloca discreționar accesul unor judecători în funcțiile pentru care au fost aleși.
Disputa a ajuns și în atenția Comisiei de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei pentru probleme constituționale.
Într-un aviz publicat la 13 octombrie 2026, Comisia a arătat că președintele Poloniei nu are libertatea de a refuza discreționar primirea jurământului judecătorilor aleși de Parlament.
Experții europeni au precizat că, în cazul unui refuz prezidențial, jurământul poate fi depus și fără participarea fizică a șefului statului, cu respectarea unor condiții procedurale.
Avizul a oferit un argument juridic actualei majorități pentru susținerea numirilor contestate.
Totuși, problema depunerii jurământului este distinctă de legalitatea deciziei de suspendare a conducerii Tribunalului Constituțional, asupra căreia continuă să existe opinii divergente.
Opoziția acuză o lovitură de stat. Guvernul invocă restabilirea statului de drept
Liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a condamnat intervenția judecătorilor susținuți de actuala majoritate, prezentând-o drept un atac asupra Tribunalului Constituțional.
Reprezentanții opoziției au descris evenimentele inclusiv prin expresia „lovitură de stat”, fără ca această caracterizare politică să reprezinte o constatare juridică.
Premierul Donald Tusk a apărat, în schimb, necesitatea continuării reformelor judiciare.
„Restabilirea statului de drept este datoria noastră”, a transmis Tusk.
Potrivit premierului, după anii de dispute constituționale din timpul guvernării PiS, procesul de reparare a instituțiilor este dificil și presupune măsuri ferme.
Ministrul de Externe, Radosław Sikorski, a susținut că Tribunalul Constituțional fusese politizat de guvernarea anterioară și că actualele acțiuni urmăresc să permită judecătorilor aleși în mod legal să repună instituția în funcțiune.
Există însă și critici venite din partea experților care s-au opus în trecut reformelor PiS.
Profesorul de drept Marcin Matczak, cunoscut pentru criticile sale la adresa fostei guvernări conservatoare, a afirmat că nu identifică o bază juridică pentru suspendarea lui Święczkowski.
Apel la negocieri în interiorul coaliției de guvernare
Sâmbătă dimineață, Szymon Hołownia, vicepreședinte al Seimului și reprezentant al partidului Polska 2050, a solicitat o întâlnire urgentă între președintele Nawrocki și premierul Tusk.
Hołownia a apreciat că Tribunalul Constituțional necesită o reformă profundă, dar a avertizat că încercarea de rezolvare a conflictului prin forță poate agrava situația.
El a criticat inclusiv confruntările fizice în care a fost implicat președintele Poloniei la intrarea în clădire.
Polska 2050 face parte din coaliția care îl susține pe Donald Tusk, iar poziția sa indică existența unor diferențe de abordare inclusiv între partidele aflate la guvernare.
Președinția a invitat partidele la consultări, însă reacțiile sunt împărțite.
PiS și-a anunțat participarea, în timp ce unii reprezentanți ai coaliției guvernamentale consideră că respectarea Constituției nu poate face obiectul unei negocieri politice.
În același timp, ambasadorul Poloniei în China, Jakub Kumoch, și-a anunțat demisia, invocând evenimentele din țară și afirmând că nu mai poate continua să își exercite funcția în actualele condiții. Și ambasadorul Poloniei în România și-a anunțat demisia.