Anton Pann este înmormântat în curtea Bisericii „Sfântul Stelian” – Lucaci din Capitală, unde sâmbătă a fost oficiată o slujbă de pomenire, scrie Basilica.ro. La parastas au participat preoții bisericii și membri ai Grupului psaltic Tronos, dirijat de arhidiaconul Mihail Bucă.
Cercetători din România și Bulgaria, reuniți la un simpozion dedicat lui Anton Pann
Muzeul Național al Literaturii Române a organizat vineri, 30 octombrie, prima ediție a Simpozionului „Anton Pann”, la sediul său din strada Nicolae Crețulescu. Evenimentul a reunit cercetători și specialiști din România și Bulgaria, printre care Nicolae Mecu, Vasile Vasile, Constantin Răileanu, Stroe Vlad Gheorghiță, Georgi Maglov și Nevena Panova.
Discuțiile au urmărit contribuția lui Anton Pann la muzica religioasă, literatură și cultura românească, dar și legăturile sale cu spațiul balcanic. Născut în orașul Sliven, aflat astăzi în Bulgaria, în jurul anilor 1796-1798, Anton Pann provenea dintr-o familie cu tată vlah și mamă de origine greacă.
Anton Pann memorial house in Râmnicu Vâlcea. https://t.co/roNpj6nZQS
— West Tocharian (@west_tocharian) March 1, 2024
După moartea tatălui și a fraților săi, a ajuns împreună cu mama sa la Chișinău, apoi la București. În adolescență, a început să cânte în biserici și să studieze muzica sub îndrumarea dascălului grec Dionisie Fotino. A devenit ulterior elevul lui Petru Efesiul, de la care a învățat atât muzica psaltică, cât și meșteșugul tiparului.
Legătura lui Anton Pann cu imnul „Deșteaptă-te, române!”
Anton Pann a avut un rol important în răspândirea muzicii bisericești în limba română. A participat la traducerea și adaptarea cântărilor religioase, într-o perioadă în care multe dintre acestea erau interpretate în greacă. În 1819, a ajuns să conducă tipografia lui Petru Efesiul și a tipărit un Axion în limba română.
Numele său este cunoscut însă mai ales datorită legăturii cu imnul național. Deși Anton Pann este creditat oficial cu muzica imnului „Deșteaptă-te, române!”, originea exactă a melodiei rămâne discutată de istorici și muzicologi.
Una dintre ipoteze indică faptul că linia melodică ar proveni din cântecul „Din sânul maicii mele”, aflat în repertoriul său și adaptat ulterior pentru versurile scrise de Andrei Mureșanu în 1848. Dincolo de muzică, Anton Pann a rămas cunoscut și pentru culegerile de proverbe, povestiri și creații populare, între care „Povestea vorbii”.