Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) solicită Parlamentului și Guvernului adoptarea urgentă a unei legi speciale care să protejeze cetățenii împotriva fraudelor comise prin utilizarea datelor personale compromise în urma atacului cibernetic din luna octombrie. Formațiunea propune ca actele încheiate fraudulos în numele persoanelor afectate să fie nule de la bun început, iar victimele să-și poată recupera banii, bunurile și drepturile gratuit, fără procese judiciare îndelungate.
Potrivit PLDM, măsurile sunt necesare în contextul în care, conform estimărilor preliminare ale Agenției de Guvernare Electronică (AGE), în urma atacului cibernetic din perioada 19–23 octombrie 2026 ar fi fost extrase ilegal date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.
Formațiunea atrage atenția că informațiile compromise pot include date de identitate și despre membrii familiei, informații medicale și sociale, date privind permisele de conducere, vehiculele și companiile deținute, precum și conturi IBAN, datorii fiscale și istoricul plăților prin MPay.
PLDM avertizează că utilizarea frauduloasă a acestor informații ar putea permite contractarea unor credite în numele victimelor, modificarea conturilor pentru plata pensiilor sau schimbarea ilegală a înscrierilor privind drepturile de proprietate.
În acest context, partidul propune introducerea a trei garanții legale.
Prima vizează nulitatea de la bun început a oricărui act încheiat prin utilizarea datelor extrase ilegal, fără consimțământul liber, expres și informat al titularului. Potrivit propunerii, plățile, transferurile și modificările din registre efectuate fraudulos nu ar trebui să producă efecte juridice față de victimă, iar aceasta nu ar trebui să suporte datorii, dobânzi, penalități sau pierderi de drepturi.
A doua garanție prevede transferarea sarcinii probei către instituția care a efectuat sau a autorizat operațiunea contestată. O sesizare gratuită a persoanei afectate ar trebui să determine verificarea cazului și suspendarea imediată a încasărilor, executării silite, penalităților și raportărilor negative în istoricul de credit.
Instituția ar urma să demonstreze că titularul și-a dat consimțământul în cunoștință de cauză, fără ca victima să fie obligată să identifice autorul fraudei sau să dovedească faptul că nu a semnat documentele respective.
A treia garanție presupune restabilirea rapidă și gratuită a drepturilor persoanei afectate. Dacă instituția nu poate demonstra autorizarea operațiunii în termenul prevăzut de lege, aceasta ar trebui să restituie sumele, să radieze datoriile și penalitățile, să corecteze registrele și istoricul de credit și să repare prejudiciul, fără a condiționa măsurile de obținerea prealabilă a unei hotărâri judecătorești.
PLDM solicită și instituirea unor mecanisme de verificare suplimentară a identității pentru operațiunile cu risc, inclusiv cererile de credit, transferurile financiare, modificarea conturilor pentru pensii și prestații sociale sau schimbările privind proprietățile, vehiculele și firmele.
Formațiunea consideră că simpla cunoaștere a IDNP-ului, a numelui unei rude sau a istoricului plăților nu poate constitui dovada consimțământului unei persoane.
Totodată, partidul cere Guvernului să notifice individual fiecare persoană afectată și să creeze un punct unic gratuit prin care cetățenii să poată afla ce informații le-au fost expuse, să raporteze eventualele fraude și să urmărească soluționarea sesizărilor.
PLDM solicită și prezentarea unui raport public în Parlament privind numărul persoanelor notificate, măsurile de protecție instituite, sesizările primite și termenele de remediere a vulnerabilităților.
„Cetățenii au încredințat statului datele pentru acte, pensii și servicii publice. Statul le datorează o garanție opozabilă oricărei instituții: nimeni să nu plătească o datorie necontractată, să piardă un drept la care nu a renunțat sau să suporte costul reparării fraudei comise în numele său”, se arată în declarația PLDM.
Atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale s-a produs în perioada 19–23 octombrie. Potrivit AGE, atacatorii au încercat să extragă informații asociate cu aproximativ un milion de IDNP-uri, iar date aferente circa 750 000 de IDNP-uri ar fi fost extrase neautorizat. Instituția a precizat că nu toate persoanele vizate au avut expuse aceleași categorii de informații și că investigațiile nu au identificat modificări neautorizate în registrele de stat.
Extragerea datelor a fost oprită pe 23 octombrie, iar autoritățile au dispus verificarea a 82 de servicii digitale și suspendarea preventivă a celor expuse riscului. La 30 octombrie, Procuratura municipiului Chișinău a anunțat inițierea urmăririi penale în legătură cu incidentul.