Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis solicitarea apărării fostului președinte Igor Dodon de a sesiza Curtea Constituțională (CC) pentru a clarifica dacă instanța supremă este competentă să examineze așa-numitul dosar „Kuliok”, în care acesta este judecat pentru corupere pasivă și finanțarea ilegală a unui partid politic. Apărarea susține că, înainte de trimiterea cauzei la CSJ, Parlamentul trebuia să-i ridice imunitatea prezidențială.
Avocații afirmă că presupusele fapte au fost comise în perioada în care Dodon exercita funcția de președinte, însă dosarul a ajuns direct la instanța supremă după încheierea mandatului său. În opinia apărării, cauza ar trebui examinată de o instanță de drept comun, dacă procedura de ridicare a imunității nu a fost respectată.
„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă la Curtea Supremă de Justiție”, a declarat avocatul Petru Balan.
Dodon susține că Parlamentul trebuia să voteze ridicarea imunității cu cel puțin 67 de voturi și acuză instanța că nu a clarificat din proprie inițiativă problema. Separat, deputatul a sesizat Curtea Constituțională, cerând verificarea constituționalității prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia președintele este judecat în primă instanță de CSJ.
Vezi și: Ce se întâmplă în dosarele lui Dodon la 4 ani de la reținereProcurorul Petru Iarmaliuc respinge argumentele apărării și afirmă că imunitatea prezidențială este valabilă pe durata mandatului, nu și după încheierea acestuia. Sesizarea CC nu suspendă procesul, care va continua cu audierea a șapte martori: unul al acuzării și șase ai apărării. Ulterior, urmează să fie audiat și Dodon.
Dosarul a fost deschis în mai 2022, în baza unor înregistrări video din iunie 2019, în care fostul președinte apare alături de fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și fostul deputat Serghei Iaralov.
Potrivit procurorilor, Dodon ar fi pretins și acceptat de la cei doi între 600.000 și un milion de dolari, bani destinați inclusiv finanțării Partidului Socialiștilor. La sfârșitul lunii septembrie 2026, acuzarea a modificat învinuirea, adăugând două episoade de corupere pasivă în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.
Igor Dodon respinge acuzațiile și pledează nevinovat.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Curtea Constituțională va clarifica dacă CSJ poate judeca dosarul „Kuliok” în care este vizat Igor Dodon