Politica fiscală pentru anul 2027 ar favoriza marile companii internaționale din industria tutunului, în detrimentul producătorilor autohtoni, prin introducerea unui preț minim obligatoriu pentru țigarete și menținerea unei accize procentuale reduse pentru produsele premium. Concluzia se regăsește într-o analiză publicată pe blogul lui Eugeniu Luchianiuc, în care sunt examinate efectele modificărilor fiscale asupra concurenței, prețurilor și pieței ilegale a produselor din tutun.
Potrivit analizei, formula fiscală pentru 2027 stabilește o acciză minimă de 1 915 lei pentru 1 000 de țigarete, echivalentul a 38,30 lei pentru un pachet. Prin aplicarea unui coeficient administrativ de 1,57, prețul minim obligatoriu de comercializare ar ajunge la 61 de lei pentru un pachet, iar vânzarea sub acest nivel ar fi interzisă.
Mecanismul ar dezavantaja producătorii autohtoni, care au costuri mai mici de producție și ar putea comercializa țigările la prețuri inferioare, achitând integral taxele și accizele datorate statului.
În analiză este prezentat exemplul unui producător local care ar putea vinde un pachet cu 52 de lei, dar care, în baza noilor prevederi, ar fi obligat să majoreze prețul la 61 de lei. Diferența de nouă lei nu ar genera încasări suplimentare din accize la buget, ci ar reprezenta o scumpire impusă administrativ.
Astfel, producătorii locali ar pierde principalul avantaj comercial în fața mărcilor internaționale, respectiv posibilitatea de a oferi produse la prețuri mai mici.
O altă problemă semnalată privește nivelul accizei ad valorem, calculată în funcție de prețul de comercializare. În Republica Moldova, această cotă este menținută la 13%, în timp ce, potrivit analizei, în statele Uniunii Europene nivelul acesteia se situează în jurul valorii de 40%.
În cazul unui pachet premium comercializat cu 85 de lei, calculele prezentate indică faptul că importatorului i-ar rămâne 31,23 lei după achitarea taxelor. Această sumă este calificată în analiză drept supraprofit, fiind de aproximativ trei ori mai mare decât marja unui producător autohton.
Menținerea unei accize ad valorem de 13%, concomitent cu majorarea accizei minime și impunerea unui preț minim de comercializare, ar crea un dezechilibru fiscal. Produsele mai ieftine ar suporta o presiune fiscală mai mare, în timp ce mărcile premium ar beneficia de o impozitare procentuală relativ redusă.
Potrivit analizei, refuzul aplicării unui model european de taxare ad valorem de aproximativ 40% pentru produsele scumpe ar lăsa sute de milioane de lei în conturile corporațiilor internaționale, în loc ca aceste sume să ajungă la bugetul de stat.
Sunt evidențiate și diferențele de impozitare dintre țigările clasice și produsele din tutun încălzit. Conform analizei, în următorii trei ani, produsele din tutun încălzit ar urma să devină de două ori mai ieftine decât țigările tradiționale, pe baza argumentului că ar fi mai puțin nocive, deși Ministerul Sănătății susține contrariul.
Un alt efect al noii formule fiscale ar fi reducerea diferenței de preț dintre produsele autohtone și cele importate. În exemplul prezentat, diferența dintre un pachet local și unul premium ar scădea de la 33 de lei la 24 de lei.
Această apropiere a prețurilor ar putea determina consumatorii să prefere mărcile internaționale, în condițiile în care produsele autohtone nu ar mai putea concura prin preț.
Analiza atrage atenția și asupra practicilor de promovare a produselor din tutun în magazine și benzinării. Deși legislația interzice publicitatea și expunerea vizuală a acestor produse, marile companii internaționale ar continua să utilizeze ecrane luminoase, boxe personalizate cu elemente de brand și vitrine pentru promovarea mărcilor premium.
Potrivit materialului, aceste practici au fost tolerate de-a lungul anilor, fără intervenții eficiente din partea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și a Serviciului Fiscal, iar expunerea produselor continuă și în prezent.
În analiză se susține că avantajele obținute anterior prin asemenea practici comerciale ar urma să fie consolidate prin mecanismul fiscal pentru 2027, care ar limita concurența din partea producătorilor locali.
Este amintită și decizia Guvernului din 2019 de a renunța la prețurile minime pentru țigarete, pe motiv că statul nu trebuie să intervină nejustificat în concurență și în formarea prețurilor.
Reintroducerea mecanismului și înăsprirea acestuia pentru 2027 sunt prezentate drept o schimbare de abordare care necesită explicații economice și juridice.
Totodată, analiza ridică problema compatibilității prețurilor minime obligatorii cu Directiva europeană 2011/64/UE și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a sancționat mecanisme de impunere administrativă a prețurilor minime.
Materialul pune sub semnul întrebării aplicarea selectivă a principiilor europene, în condițiile în care armonizarea fiscală cu Uniunea Europeană este invocată pentru majorarea taxelor, dar nu și pentru respectarea principiilor liberei concurențe.
O altă consecință posibilă a scumpirii obligatorii a țigărilor ar fi extinderea pieței negre. Potrivit analizei, consumatorii cu venituri reduse, în special cei din localitățile rurale, ar putea să se orienteze către țigările de contrabandă, în loc să renunțe la fumat.
Această migrare ar afecta producătorii autohtoni și ar reduce încasările din TVA, în timp ce piața ilegală ar beneficia de diferențele de preț create prin intervenția statului.
În concluzie, analiza susține că mecanismul fiscal pentru 2027 ar transforma favorizarea marilor companii internaționale într-o politică de stat, cu efecte negative asupra afacerilor locale, locurilor de muncă, concurenței și echității fiscale.
„În alte țări din Europa, statul ia și peste 40% din prețul țigărilor, prin acciza ad valorem. La noi, au pus o taxă minimă care apasă cel mai tare pe țigările ieftine. Păi unde-i logica, oameni buni? De ce cei care vând mai ieftin trebuie să ducă povara cea mai mare?”, se arată în material.
În final, deputaților li se solicită să explice public motivele introducerii mecanismului fiscal și să prezinte calculele care au stat la baza deciziilor.
„Domnilor deputați, ați ridicat mâna și ați votat? Atunci ieșiți și explicați oamenilor, pe înțelesul tuturor, de ce ați făcut asta și unde-s calculele! Că de vorbe frumoase despre Europa ne-am săturat. Vrem cifre și răspunsuri clare!”, se menționează în analiza publicată pe blogul lui Eugeniu Luchianiuc.