Reuniunea miniștrilor energiei din țările UE a avut loc la Luxemburg. În cadrul acesteia s-au discutat o posibilă reducere a consumului de gaze, creșterea livrărilor de gaze naturale lichefiate (GNL) și revizuirea cerințelor privind umplerea depozitelor de gaze. Cu toate acestea, negocierile s-au încheiat fără a se ajunge la un acord privind noi măsuri obligatorii, relatează Euronews.
Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că numărul europenilor care nu își pot permite încălzirea locuințelor ar putea crește. Potrivit acestuia, criza energetică ar putea fi mai gravă decât cea cu care s-a confruntat Europa în 2022.
Situația este complicată de conflictele militare din Orientul Mijlociu și de întreruperile în aprovizionarea cu resurse energetice. Închiderea Strâmtorii Hormuz, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, a intensificat presiunea asupra piețelor energetice.
Depozitele de gaze din Europa nu sunt pline
Conform datelor Reuters, la 29 octombrie nivelul stocurilor era de aproximativ 75%, față de 83% în aceeași perioadă a anului trecut. Este cel mai scăzut nivel înregistrat la această dată din 2011.
Comisia Europeană nu vede o amenințare imediată de întrerupere a aprovizionării cu gaz, însă recunoaște că o iarnă rece ar putea accentua presiunea asupra stocurilor.
În același timp, prețurile la resursele energetice sunt în creștere. Prețul petrolului Brent a urcat la aproximativ 110 dolari pe baril, iar prețurile en gros ale gazului în Europa au atins pentru scurt timp 100 de euro pe megawatt-oră — pentru prima dată din decembrie 2022. Potrivit datelor Reuters, acest nivel este de aproximativ trei ori mai ridicat decât cel de dinaintea începerii războiului cu Iranul. Creșterea prețurilor la gaz se reflectă și în costul energiei electrice, întrucât centralele electrice pe gaz din multe țări ale UE continuă să influențeze formarea tarifelor de piață.
Ce măsuri discută Uniunea Europeană
În cadrul reuniunii, miniștrii au analizat mai multe opțiuni de acțiune.
Prima opțiune constă în reducerea voluntară a consumului de gaz, scăderea nivelului țintă de umplere a depozitelor de la 90% la 80%, creșterea importurilor de GNL și achizițiile comune de combustibil de către țările UE. Un nivel mai scăzut de umplere a depozitelor ar permite evitarea necesității de a cumpăra în mod activ gaz înainte de venirea iernii, ceea ce ar accelera și mai mult creșterea prețurilor.
O altă inițiativă vizează revizuirea tarifelor de rețea și a taxelor pe energia electrică. Comisia Europeană propune ca energia electrică să devină mai atractivă din punct de vedere al costurilor în comparație cu gazul, precum și extinderea utilizării contoarelor inteligente, care vor ajuta consumatorii să-și controleze mai bine cheltuielile.
Cu toate acestea, țările UE au avut opinii divergente cu privire la modificările fiscale și achizițiile comune. În special, Suedia și Polonia s-au opus anumitor propuneri fiscale. Miniștrii nu au convenit asupra unor angajamente concrete privind reducerea facturilor pentru populație. Următoarea șansă de a găsi un compromis va apărea în decembrie.
În România a crescut numărul locuitorilor care nu dispun de fonduri suficiente pentru încălzire
Problema rămâne deosebit de acută și în România. Conform datelor Eurostat, în 2025, 11,9% dintre locuitorii țării nu își puteau permite să mențină o temperatură suficientă în locuințe. Cu un an înainte, acest indicator era de 10,8%.
Aceasta este cea mai semnificativă creștere dintre țările Uniunii Europene — cu 1,1 puncte procentuale. În același timp, media la nivelul UE, dimpotrivă, a scăzut de la 9,2% la 8,8%.
Cea mai dificilă situație s-a înregistrat în Grecia, unde 18,1% din populație s-a confruntat cu problema încălzirii. Urmează Lituania (16,7%) și Bulgaria (16,1%). Cel mai scăzut procent a fost înregistrat în Finlanda — 2,6%.
Cu toate acestea, Comisia Europeană afirmă că, în prezent, Europa este mai bine pregătită pentru crize energetice decât în 2022. Potrivit lui Dan Jorgensen, consumul de gaze în UE a scăzut cu 18% față de 2022, iar aprovizionarea a devenit mai diversificată. Cu toate acestea, până în prezent, guvernele europene nu au reușit să ajungă la un acord privind noi măsuri comune care ar putea proteja gospodăriile de o creștere suplimentară a facturilor.
The post Aproape 50 de milioane de europeni nu își pot încălzi locuințele appeared first on LOGOPRESS.