Potrivit datelor INSCOP, 80,2% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația că Franța este un aliat NATO pe care România se poate baza în cazul unei amenințări la adresa securității sale. Dintre aceștia, 35% sunt în totalitate de acord, iar 45,2% sunt mai degrabă de acord.
La polul opus, 15,9% nu consideră Franța un aliat pe care România se poate baza, în timp ce 3,9% nu au oferit un răspuns.
Jumătate dintre tineri nu știu că militarii francezi se află în România
Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării privește nivelul scăzut de informare despre prezența militară franceză.
Întrebați dacă știau că militari francezi sunt staționați în România, 50,4% dintre tineri au răspuns că nu aveau cunoștință despre acest lucru.
Alți 39,3% au declarat că știau despre prezența trupelor franceze, dar cunosc puține informații despre subiect.
Doar 9,6% dintre respondenți au afirmat că sunt relativ bine informați despre prezența militarilor francezi în România, iar 0,7% nu au răspuns.
Cu toate acestea, atunci când sunt întrebați despre contribuția militarilor francezi la securitatea națională, majoritatea respondenților au o percepție pozitivă.
Potrivit sondajului, 64,6% consideră că prezența militară franceză contribuie în mare sau foarte mare măsură la securitatea României. Mai exact, 14,1% apreciază că această contribuție este foarte mare, iar 50,5% că este destul de mare.
În schimb, 22% consideră contribuția destul de redusă, iar 9,9% o apreciază drept foarte redusă sau inexistentă. Restul de 3,5% nu au exprimat o opinie.
Câți militari francezi sunt în România și unde sunt desfășurați
Franța are peste 1.400 de militari desfășurați în România. Cea mai importantă concentrare de forțe se află la Cincu, în județul Brașov, unde Franța conduce grupul de luptă multinațional al NATO, constituit după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în 2022.
La Cincu, batalionul multinațional numără aproximativ 1.200 de militari, dintre care 800 sunt francezi, alături de soldați din Belgia, Spania și Luxemburg. Alți 460 de militari sunt integrați în structura de sprijin logistic.
Franța mai are un detașament de aproximativ 100 de militari la Capu Midia, în județul Constanța, responsabil de capabilități de apărare antiaeriană, precum și aproximativ 40 de militari la București, în structuri de comandament NATO.
Forțele franceze au adus în România echipamente militare importante, printre care tancuri Leclerc, obuziere autopropulsate CAESAR, lansatoare de rachete, vehicule blindate de luptă și sisteme antiaeriene Mistral.
Prezența franceză face parte din măsurile NATO de consolidare a flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina. Franța este națiunea care conduce grupul de luptă din România, iar militarii săi participă periodic la exerciții comune cu Armata Română și cu celelalte state aliate.
În cazul unei crize de securitate, grupul de luptă poate fi extins rapid de la nivel de batalion la nivel de brigadă, prin aducerea unor forțe suplimentare. Capacitatea de mobilizare a fost testată în cadrul exercițiului Dacian Fall 2025, când Franța a desfășurat temporar efective și echipamente suplimentare în România.
Relația România–Franța, apreciată pozitiv de peste 86% dintre tineri
Cercetarea arată și un nivel ridicat de apreciere a relațiilor bilaterale.
Nu mai puțin de 86,3% dintre tinerii români consideră că relațiile actuale dintre România și Franța sunt bune sau foarte bune.
Dintre aceștia, 16,9% apreciază relațiile bilaterale drept foarte bune, iar 69,4% drept destul de bune.
Doar 10,8% au o percepție negativă: 7,6% consideră relațiile destul de proaste, iar 3,2% foarte proaste.
În ceea ce privește domeniile în care Franța are o prezență semnificativă în România, cultura ocupă primul loc, fiind menționată de 32,8% dintre respondenți.
Urmează economia și investițiile, cu 26,6%, educația și cercetarea, cu 24,1%, securitatea și apărarea, cu 23,5%, respectiv diplomația, cu 22,5%.
Doar 4,8% dintre tineri consideră că Franța nu are o prezență semnificativă în România.
Ambasadorul Franței: „Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă”
Ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, afirmă că rezultatele cercetării vor ajuta autoritățile franceze să își adapteze comunicarea, în special în domeniul apărării.
„Rezultatele sondajului realizat de INSCOP sunt foarte interesante pentru noi, deoarece ne permit să înțelegem mai bine percepția asupra activității noastre în România și să ne adaptăm, în consecință, comunicarea. Obiectivul nostru este de a face cunoscut ceea ce facem zi de zi în România în domeniul apărării”, a declarat diplomatul.
Acesta susține că Franța își propune să explice mai clar rolul militarilor săi și beneficiile concrete ale cooperării bilaterale.
„Ne dorim ca activitatea noastră să fie mai vizibilă, dar și mai accesibilă și mai apropiată de români. Nu este vorba doar despre o mai bună comunicare a activităților noastre, ci și despre explicarea mai clară a scopului acestora, a rezultatelor lor concrete și a modului în care acestea contribuie la consolidarea legăturilor dintre Franța și România”, a adăugat Nicolas Warnery.
INSCOP: Încredere ridicată, dar informații puține despre trupele franceze
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, subliniază că percepția favorabilă asupra Franței nu se limitează la cooperarea militară, ci reflectă un parteneriat mai amplu, care include economia, cultura și educația.
„Relațiile dintre România și Franța beneficiază de un capital solid de încredere în rândul tinerilor români. Imaginea favorabilă a Franței se sprijină pe percepția unui parteneriat complex, care include cultura, educația, economia și securitatea”, a declarat Ștefureac.
Potrivit acestuia, cercetarea scoate în evidență o diferență importantă între încrederea acordată Franței și cunoașterea efectivă a activităților sale militare în România.
„Franța este percepută drept un aliat credibil în cadrul NATO, însă se observă un decalaj între încrederea ridicată și nivelul limitat de informare cu privire la prezența trupelor franceze în România”, a explicat directorul INSCOP.
Cum a fost realizat sondajul
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea Ambasadei Franței în România, în perioada 8–24 septembrie 2026.
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.000 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârste între 18 și 30 de ani.
Marja maximă de eroare este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%