Comisia Europeană a prezentat, la 4 noiembrie 2026, Pachetul anual privind extinderea Uniunii Europene, în care a evaluat progresele statelor candidate și a formulat recomandări pentru continuarea procesului de aderare. Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania sunt considerate cele patru țări cele mai avansate în negocierile de aderare, pentru care au fost elaborate foi de parcurs individuale, cu obiective orientative pentru anul 2027.
Documentul arată că procesul de extindere avansează în ritmuri diferite. În timp ce unele state au îndeplinit condițiile pentru deschiderea sau închiderea unor capitole de negociere, altele nu au înregistrat progrese sau s-au îndepărtat de criteriile de aderare.
Republica Moldova
Comisia Europeană a constatat că Republica Moldova a continuat să înregistreze progrese în negocierile de aderare, fiind deschise patru dintre cele șase clustere. Clusterul 1, „Elemente fundamentale”, a fost deschis în iunie 2026, clusterul 6, „Relații externe”, în iulie, iar clusterele 2, „Piața internă”, și 3, „Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii”, în octombrie.
Potrivit Comisiei, Republica Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea tuturor clusterelor rămase încă din decembrie 2025. Instituția recomandă deschiderea clusterului 4, „Agenda verde și conectivitate durabilă”, și a clusterului 5, „Resurse, agricultură și coeziune”, până la sfârșitul anului 2026.
În evaluarea sa, Comisia Europeană a evidențiat alinierea legislației naționale la normele europene, precum și progresele în reforma justiției, combaterea corupției, lupta împotriva criminalității organizate și reforma administrației publice.
Totodată, a constatat progrese foarte substanțiale în îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept.
Comisia solicită însă consolidarea aplicării efective a reformelor și obținerea unor rezultate concrete în investigarea, urmărirea penală și pronunțarea hotărârilor judecătorești definitive în dosarele de corupție, inclusiv la nivel înalt.
În iulie 2026, Comisia Europeană și Republica Moldova au constituit un grup de lucru comun pentru accelerarea reformelor în domeniul statului de drept și al combaterii corupției.
Autoritățile de la Chișinău și-au stabilit obiectivul de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028. Comisia Europeană consideră acest obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă Republica Moldova menține ritmul actual al reformelor.
În foaia de parcurs pentru 2027, Comisia a identificat 25 de capitole care ar putea fi prioritizate pentru închiderea provizorie.
Pentru primul semestru al anului 2027 sunt prevăzute nouă capitole: știință și cercetare; educație și cultură; libera circulație a capitalurilor; dreptul proprietății intelectuale; transformare digitală și mass-media; uniunea vamală; pescuit și acvacultură; relații externe; politică externă, de securitate și apărare.
Pentru al doilea semestru sunt prevăzute alte 16 capitole: dreptul de stabilire și libertatea de a presta servicii; politică economică și monetară; politică socială și ocuparea forței de muncă; libera circulație a mărfurilor; libera circulație a lucrătorilor; dreptul societăților comerciale; politica în domeniul concurenței; servicii financiare; protecția consumatorilor și a sănătății; fiscalitate; politica întreprinderilor și politica industrială; transporturi; rețele transeuropene; energie; mediu și schimbări climatice; siguranța alimentelor, politica veterinară și fitosanitară.
Comisia precizează că toate cele 35 de capitole de negociere și clusterul „Elemente fundamentale” rămân de închis. Calendarul propus este orientativ, iar închiderea provizorie a fiecărui capitol depinde de îndeplinirea criteriilor stabilite și de acordul Uniunii Europene.
În domeniul economic, documentul arată că Republica Moldova a înregistrat o creștere de 2,4% în 2025, susținută de redresarea agriculturii și majorarea exporturilor IT. Totuși, creșterea nu s-a menținut în 2026, din cauza vulnerabilității la șocurile energetice externe, a situațiilor de urgență repetate și a bazei reduse de export.
Comisia constată că incertitudinea geopolitică provocată de războiul din Ucraina afectează climatul investițional din Republica Moldova și descurajează investițiile străine directe.
În privința sprijinului financiar, Mecanismul de reformă și creștere economică pentru Republica Moldova are o valoare totală anunțată de 1,9 miliarde de euro. Din această sumă, 1,63 miliarde de euro sunt condiționate de implementarea Agendei de reforme, iar 250 de milioane de euro reprezintă sprijin complementar necondiționat pentru perioada 2025–2027.
Până în octombrie 2026, Republica Moldova beneficiase de debursarea a 660,8 milioane de euro din cele 1,63 miliarde disponibile, după îndeplinirea a 46 dintre cele 48 de măsuri de reformă programate până în iunie 2026. Agenda cuprinde 153 de măsuri pentru perioada 2025–2027.
Comisia a subliniat necesitatea accelerării investițiilor publice, astfel încât asistența financiară să contribuie la dezvoltarea economică.
Documentul evidențiază și integrarea Republicii Moldova în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), în mecanismul european „Roam Like at Home” și în Convenția privind regimul de tranzit comun.
În domeniul energetic, Comisia constată progrese importante în integrarea sistemului energetic moldovenesc în piața europeană și reducerea dependenței de energia rusească.
În domeniul administrației publice, raportul menționează relansarea reformei administrației publice locale.
Comisia a evidențiat și adoptarea unei noi legi privind transparența mass-media, inclusiv transparența proprietății instituțiilor media, în conformitate cu Regulamentul european privind libertatea mass-mediei.
Republica Moldova și-a menținut un nivel ridicat de aliniere la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene, nivel care a continuat să crească.
Ucraina
Comisia Europeană a constatat că Ucraina a continuat procesul de integrare europeană în condițiile războiului declanșat de Rusia.
În 2026, Ucraina a deschis patru clustere de negociere: „Elemente fundamentale”, „Relații externe”, „Piața internă” și „Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii”.
Potrivit Comisiei, Ucraina îndeplinește condițiile pentru deschiderea celor două clustere rămase, „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”. Instituția recomandă deschiderea acestora până la sfârșitul anului 2026.
Comisia a apreciat că instituțiile specializate anticorupție din Ucraina continuă, în ansamblu, să funcționeze independent și eficient.
Totuși, autorităților ucrainene li se solicită accelerarea reformei justiției, consolidarea combaterii corupției, protejarea drepturilor fundamentale și obținerea unor rezultate concrete în lupta împotriva criminalității grave și organizate.
Printre priorități se numără îndeplinirea criteriilor intermediare privind statul de drept, reforma administrației publice, funcționarea instituțiilor democratice și aplicarea planului de acțiuni privind minoritățile naționale.
În octombrie 2026, Comisia Europeană și Ucraina au lansat un grup de lucru comun pentru sprijinirea reformelor în domeniul statului de drept și al combaterii corupției.
Ucraina urmărește încheierea negocierilor de aderare până la sfârșitul anului 2028. Comisia consideră că realizarea acestui obiectiv necesită accelerarea reformelor.
Foaia de parcurs pentru 2027 prevede prioritizarea închiderii provizorii a șapte capitole de negociere.
Pentru primul semestru este prevăzut capitolul „Educație și cultură”.
Pentru al doilea semestru sunt prevăzute șase capitole: dreptul proprietății intelectuale; politică socială și ocuparea forței de muncă; politica întreprinderilor și politica industrială; știință și cercetare; relații externe; politică externă, de securitate și apărare.
Comisia precizează că toate cele 35 de capitole și clusterul „Elemente fundamentale” rămân de închis, iar calendarul poate fi modificat în funcție de progresele reformelor.
În domeniul economic, documentul arată că economia Ucrainei a crescut cu 1,8% în 2025, fiind afectată de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice și de perturbarea rutelor comerciale.
Mecanismul Ukraine Facility prevede finanțări de peste 50 de miliarde de euro pentru perioada 2024–2027, destinate redresării, reconstrucției și modernizării țării. Până la momentul evaluării, 32,5 miliarde de euro fuseseră debursate în cadrul primului pilon al mecanismului.
În domeniul apărării, Comisia a evidențiat aprofundarea cooperării dintre UE și Ucraina, inclusiv prin lansarea, în iulie 2026, a Parteneriatului industrial de apărare UE–Ucraina și a acordului privind dronele.
Documentul subliniază importanța integrării treptate a industriei ucrainene de apărare în baza industrială și tehnologică europeană, inclusiv prin producție comună și întreprinderi mixte.
Pentru 2027, Comisia propune continuarea integrării Ucrainei în piața europeană, inclusiv prin aderarea la SEPA, încheierea acordului privind evaluarea conformității și acceptarea produselor industriale și cuplarea pieței energiei electrice cu piața UE.
Ucraina și-a menținut un nivel foarte ridicat de aliniere la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Muntenegru
Muntenegru este considerat cel mai avansat stat în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Țara a deschis toate cele 33 de capitole de negociere și a închis provizoriu 21 dintre acestea. În perioada analizată, au avut loc șase conferințe interguvernamentale, în cadrul cărora au fost închise provizoriu 14 capitole suplimentare.
Comisia Europeană consideră că Muntenegru a îndeplinit toate criteriile de închidere rămase și că negocierile de aderare ar putea fi încheiate până la sfârșitul anului 2026.
Documentul evidențiază progresele în domeniul statului de drept, al reformei administrației publice și al guvernanței economice.
În pofida tensiunilor dintre majoritatea parlamentară și opoziție, autoritățile au menținut un acord politic larg privind reformele necesare aderării.
Parlamentul a inițiat modificări constituționale, a adoptat reforme electorale și a avansat în completarea funcțiilor de conducere vacante, inclusiv prin numirea a doi judecători ai Curții Constituționale.
Comisia a constatat îmbunătățirea eficienței instituțiilor responsabile de combaterea corupției și continuarea reformelor în sistemul judiciar.
Muntenegru a adoptat modificări constituționale pentru consolidarea independenței consiliilor judiciare și procurorilor, în conformitate cu recomandările Uniunii Europene și ale Comisiei de la Veneția.
În domeniul drepturilor fundamentale, au fost înregistrate progrese privind libertatea mass-mediei și măsurile împotriva intimidării și violenței asupra jurnaliștilor.
Țara și-a menținut alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru etapele următoare ale aderării, inclusiv pregătirea și semnarea tratatului de aderare.
Albania
Albania a continuat să avanseze în negocierile de aderare, reușind să deschidă toate clusterele într-un interval de puțin peste un an.
Până în octombrie 2026, au fost închise provizoriu patru capitole: știință și cercetare; educație și cultură; relații externe; politica întreprinderilor și politica industrială.
Comisia Europeană a constatat îndeplinirea criteriilor intermediare din clusterul „Elemente fundamentale”, ceea ce a permis trecerea la etapa închiderii capitolelor de negociere.
Documentul evidențiază progresele reformei justiției, inclusiv finalizarea procesului amplu de evaluare a judecătorilor și procurorilor.
Albania a continuat și implementarea Agendei de reforme din cadrul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest.
Totuși, Comisia a atras atenția asupra polarizării politice și a protestelor de amploare, considerate cele mai mari de la tranziția democratică a țării.
Instituția solicită cooperare între partidele politice, dialog parlamentar constructiv și implicarea societății civile în procesul legislativ.
Albania și-a menținut alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Autoritățile albaneze urmăresc încheierea negocierilor până la sfârșitul anului 2027, obiectiv considerat ambițios, dar realizabil, cu condiția continuării reformelor și îndeplinirii criteriilor de închidere.
Serbia
Comisia Europeană a constatat că Serbia nu a înregistrat progrese substanțiale în negocierile de aderare în perioada analizată.
Raportul evidențiază accentuarea polarizării politice și sociale, inclusiv în contextul electoral, precum și deteriorarea dialogului democratic.
Deși Serbia a continuat alinierea legislației și a standardelor tehnice la normele europene, Comisia a constatat evoluții negative în domeniile fundamentale ale procesului de aderare.
Documentul menționează presiuni asupra sistemului judiciar, a procurorilor, a societății civile și a mediului academic.
Comisia a semnalat și deteriorarea condițiilor de exercitare a libertății presei și creșterea presiunilor asupra jurnaliștilor.
În domeniul politicii externe, Serbia a menținut un nivel scăzut de aliniere la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Comisia solicită noului guvern de la Belgrad să acorde prioritate reformelor democratice, independenței justiției, protecției drepturilor fundamentale și alinierii la orientarea geopolitică a Uniunii Europene.
Procesul de aderare depinde și de normalizarea relațiilor dintre Serbia și Kosovo, inclusiv de aplicarea acordurilor încheiate în cadrul dialogului facilitat de UE.
Macedonia de Nord
Comisia Europeană a constatat că Macedonia de Nord nu și-a îndeplinit încă angajamentul privind modificarea Constituției pentru includerea cetățenilor care aparțin altor popoare, inclusiv bulgarilor.
Această modificare reprezintă una dintre condițiile necesare pentru avansarea procesului de aderare.
În perioada analizată, autoritățile au continuat pregătirea foilor de parcurs privind reforma administrației publice și statul de drept, precum și a planului de acțiuni privind minoritățile.
În 2026, Macedonia de Nord a accelerat implementarea reformelor din cadrul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest, fiind considerată unul dintre statele cu cele mai bune rezultate în acest mecanism.
Comisia solicită consolidarea independenței sistemului judiciar, intensificarea combaterii corupției și continuarea reformelor energetice.
Macedonia de Nord și-a menținut alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Bosnia și Herțegovina
Comisia Europeană a constatat o îndepărtare tot mai accentuată a Bosniei și Herțegovinei de procesul de integrare europeană.
Activitatea executivului și legislativului a fost afectată de lipsa unei coaliții guvernamentale funcționale, iar reformele esențiale pentru aderare nu au fost adoptate.
Documentul menționează consecințele condamnării penale și înlăturării din funcție a lui Milorad Dodik, inclusiv schimbările instituționale și organizarea alegerilor prezidențiale anticipate în entitatea Republika Srpska.
Înaintea alegerilor generale din 4 octombrie 2026, Comisia a constatat intensificarea retoricii politice divizive și a mesajelor antieuropene.
După alegeri, autorităților li se solicită constituirea organelor executive și legislative și reluarea reformelor necesare aderării.
Printre priorități se numără adoptarea legii privind Consiliul Superior Judiciar și al Procurorilor, modificarea legislației referitoare la Curtea Bosniei și Herțegovinei și numirea unui negociator-șef operațional.
Comisia Europeană se declară pregătită să prezinte cadrul de negociere după realizarea acestor reforme, pentru ca acesta să poată fi adoptat de Consiliu și să permită organizarea primei conferințe interguvernamentale.
Bosnia și Herțegovina și-a menținut alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a UE.
Kosovo
Comisia Europeană a constatat că procesul reformelor europene din Kosovo a fost afectat de o criză instituțională prelungită și de fragmentarea politică.
Situația a determinat organizarea alegerilor parlamentare anticipate în decembrie 2025 și iunie 2026.
Au fost înregistrate anumite progrese în combaterea criminalității grave și organizate, dar nu au existat progrese în funcționarea sistemului judiciar.
Comisia solicită consolidarea independenței justiției, respectarea drepturilor fundamentale și protejarea caracterului multietnic al Kosovo.
După transferul administrației locale în nordul Kosovo, în urma alegerilor locale din 2025, Comisia Europeană a ridicat măsurile aplicate anterior, a reluat dialogul în cadrul Procesului de Stabilizare și Asociere și a restabilit acordarea asistenței financiare.
Kosovo a atins alinierea deplină la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.
Comisia Europeană se declară pregătită să elaboreze un aviz privind cererea de aderare a Kosovo, dacă va primi o solicitare în acest sens.
Progresele procesului european depind și de normalizarea relațiilor cu Serbia și de aplicarea angajamentelor asumate în cadrul dialogului facilitat de UE.
Turcia
Comisia Europeană a confirmat că Turcia rămâne stat candidat și partener important al Uniunii Europene, însă negocierile de aderare continuă să fie blocate din 2018.
Raportul constată o deteriorare suplimentară a situației democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept.
Comisia a semnalat intensificarea acțiunilor judiciare împotriva unor aleși, reprezentanți ai opoziției și membri ai societății civile.
Potrivit evaluării, diferența dintre obiectivul declarat al Turciei de a adera la Uniunea Europeană și evoluțiile interne privind criteriile politice fundamentale s-a accentuat.
În domeniul politicii externe, Turcia a menținut un nivel foarte scăzut de aliniere formală la politica externă și de securitate comună a UE.
Documentul menționează însă că autoritățile turce au adoptat anumite măsuri pentru prevenirea eludării sancțiunilor europene împotriva Rusiei prin teritoriul Turciei.
Comisia solicită continuarea cooperării în acest domeniu.
În relațiile regionale, raportul evidențiază persistența disputelor dintre Turcia și Grecia privind delimitarea zonelor maritime și încălcările raportate ale spațiului aerian grec.
Comisia solicită Turciei respectarea suveranității statelor membre ale UE, normalizarea relațiilor cu Republica Cipru și sprijinirea negocierilor pentru soluționarea problemei cipriote în cadrul Organizației Națiunilor Unite.
În pofida blocării negocierilor de aderare, Uniunea Europeană urmărește continuarea cooperării cu Turcia în domeniile comerțului, migrației, securității regionale, energiei și conectivității.
Georgia
Comisia Europeană a constatat că procesul de aderare a Georgiei rămâne blocat de facto.
Documentul menține evaluarea potrivit căreia Georgia este în prezent un stat candidat doar cu numele, din cauza regresului înregistrat în domeniile democratice fundamentale.
Potrivit Comisiei, partidul de guvernare a continuat să submineze principiile democratice, statul de drept și drepturile fundamentale, precum și să favorizeze concentrarea controlului asupra instituțiilor statului.
Raportul semnalează restrângerea severă a spațiului civic prin adoptarea unor acte legislative represive și exercitarea presiunilor asupra societății civile.
Georgia nu a îndeplinit cele nouă măsuri stabilite în recomandarea Comisiei Europene privind acordarea statutului de candidat.
Comisia menționează că autoritățile georgiene nu au soluționat problemele privind democrația și drepturile fundamentale care au determinat UE să suspende regimul fără vize pentru deținătorii georgieni de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale.
Potrivit documentului, această situație pune în pericol și regimul general de călătorie fără vize.
Comisia Europeană precizează că procesul de aderare ar putea fi reluat dacă autoritățile georgiene își schimbă direcția și revin la respectarea principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor fundamentale.
Uniunea Europeană își reafirmă sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei, precum și pentru aspirațiile europene ale populației.
În ceea ce privește următoarele etape ale procesului de extindere, Comisia Europeană precizează că foile de parcurs pentru Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina au caracter orientativ și nu anticipează rezultatul negocierilor sau deciziile instituțiilor europene.
Documentul nu stabilește separarea formală a proceselor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei. Cele două țări au însă calendare individuale, cu obiective diferite pentru închiderea provizorie a capitolelor de negociere.
Recomandările Comisiei Europene urmează să fie examinate de Consiliul Uniunii Europene, iar avansarea negocierilor va depinde de îndeplinirea condițiilor stabilite pentru fiecare stat candidat.