Mii de elevi de liceu, studenţi şi profesori au coborât joi, din nou, în stradă în Grecia pentru a cere fonduri suplimentare pentru educaţie, în contextul mobilizării tinerilor în Europa, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
Sub un banner pe care scria ‘Din Grecia în Franţa, ne batem pentru o educaţie publică şi gratuită’, în jur de 4.000 de persoane au defilat la Atena şi la Salonic, potrivit poliţei şi jurnaliştilor France Presse.
‘Problemele sunt aceleaşi’ în Grecia şi în Franţa, a declarat pentru AFP Filanthi Gioni, studentă în inginerie şi reprezentantă aleasă a studenţilor. ‘Banii sunt folosiţi pentru armamentul NATO şi războaie’, a denunţat ea.
Manifestanţii s-au reunit în faţa Universităţii din Atena, apoi s-au îndreptat, paşnic, spre esplanada Syntagma din faţa parlamentului.
‘Cerem o creştere a finanţării (universităţii), modernizarea infrastructurilor şi sprijin financiar pentru studenţii care nu reuşesc să facă faţă creşterii costului vieţii şi chiriilor exorbitante’, a spus Nikos Alexiadis, student la matematică în cadrul Universităţii Aristotel din Salonic.
Federaţia cadrelor didactice din învăţământul secundar (OLME) a prevăzut oprirea lucrului timp de patru ore spre a le permite membrilor săi să ia parte la manifestaţii.
‘Suntem alături de elevii şi studenţii noştri care revendică dreptul la educaţie publică şi gratuită, la studii şi la o viaţă la înălţimea aspiraţiilor lor’, a declarat federaţia într-un comunicat.
Elevii şi profesorii protestează faţă de deficitul de infrastructură, de personal şi faţă de starea precară a clădirilor şcolare.
În ultimele săptămâni, manifestaţiile liceenilor din Franţa s-au extins şi în alte ţări europene.
În Grecia, prima mobilizare din 21 octombrie a strâns peste 10.000 de persoane, în principal la Atena şi Salonic.
Potrivit Eurostat, Grecia a alocat în 2023 pentru educaţie 3,3% din PIB, unul din cele mai mici procente din UE şi mult sub media europeană de 4,7%.
‘Noi am trecut prin ceea ce se întâmplă astăzi în Franţa acum circa 16 ani’, scria cotidianul Kathimerini într-un editorial din 21 octombrie.
‘Atunci când un cetăţean are sentimentul că nu îşi poate exprima nemulţumirea la urne, poate alege să coboare în stradă, mai ales dacă este revoltat (…) de sentimentul de abandon din partea statului’, explica acelaşi editorial.
Confruntate cu criza puterii de cumpărare în Europa, sindicate şi asociaţii pentru dreptul la locuinţă din şapte ţări europene, printre care şi Grecia, au chemat la ‘manifestaţii coordonate’, într-una din rarele mobilizări comune, mai menţionează