În cei 37 de ani din 1989, de când a fost abandonat proiectul hidrotehnic, zona Văcărești s-a transformat într-un ecosistem cu bălți, stufărișuri, pajiști și arbori, protejat din 2016 prin statutul de parc natural. Transformarea locului continuă de atunci neîncetat. Vegetația lemnoasă se extinde pe suprafețe anterior deschise, sunt observate alte specii de animale, iar seceta afectează habitatele dependente de apă. Reprezentanții asociației și administrației parcului au explicat aceste schimbări într-un tur organizat joi, 5 noiembrie, în care au prezentat și soluții discutate pentru menținerea zonelor umede.
Turul, organizat de BBC Earth înaintea lansării documentarului „Misterele Evoluției”, a fost ghidat de Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural București, Mircea Calnegru, directorul Administrației Parcul Natural Văcărești, și Alex Birău, biolog în cadrul administrației. Explicațiile au urmărit atât formarea ecosistemului actual, care s-a instalat în cele 4 decenii, cât și diferențele dintre nevoile speciilor care îl folosesc.
De la amenajarea hidrotehnică neterminată la habitate formate spontan
Actualul parc ocupă aproximativ 183 ha din bazinul amenajării hidrotehnice rămase neterminate în 1989. După abandonarea lucrărilor, parte din planurile de sistematizare a râurilor din perioada comunistă, vegetația a ocupat treptat terenul, iar habitatele formate au oferit hrană, adăpost și locuri de reproducere pentru animale. „Acest spațiu a evoluat de la un lac gol și trist în 1989 la un parc natural”, a afirmat Dan Bărbulescu.
Plantele, insectele, păsările și celelalte animale au colonizat zona în timp. Păsările au contribuit și la răspândirea semințelor, iar dezvoltarea vegetației a modificat condițiile pentru alte viețuitoare. Procesul este unul de succesiune ecologică: pe măsură ce vegetația se schimbă, se modifică și habitatele disponibile.
Văcăreștiul este cunoscut drept „delta dintre blocuri”, o denumire care face trimitere exclusiv la caracterul său de zonă umedă și la biodiversitatea asociată apei, nu este însă o deltă în sens geografic. Apa și variațiile nivelului ei influențează distribuția vegetației și a animalelor.
Arborii și arbuștii ocupă suprafețe anterior deschise
Dan Bărbulescu a explicat că unele zone care aveau vegetație joasă și puțini arbori sunt astăzi mai dens acoperite de arbori și arbuști, chiar dacă nu ajuns la înălțimi mari. Această transformare schimbă inclusiv condițiile de hrană și adăpost pentru animale. El a spus că, la începutul monitorizărilor, erau observate două specii de șerpi: șarpele de casă și șarpele de apă. Ulterior au fost identificați și șarpele lui Esculap (simbolul medicinei) și șarpele rău, numit și șarpe de stepă. Toate speciile menționate sunt neveninoase.
Bărbulescu a descris aptitudinile șarpelui lui Esculap și capacitatea acestuia de a se cățăra în arbori, unde poate găsi hrană, inclusiv ouă și pui de păsări. Aceste observații au fost prezentate ca exemple ale diversificării faunei întâlnite în parc, odată cu schimbarea peisajului.
Extinderea vegetației lemnoase nu favorizează însă toate speciile în aceeași măsură. Animalele dependente de pajiști deschise sau de bălți însorite au alte cerințe decât cele care folosesc arborii și arbuștii. Bărbulescu a precizat că succesiunea naturală poate să nu fie cea mai potrivită pentru conservarea anumitor habitate din parc.
Aproape 200 de specii de păsări identificate în zece ani
În cei zece ani de la declararea parcului natural au fost identificate aproximativ 200 de specii de păsări, potrivit biologului Alex Birău. Numărul reprezintă observațiile acumulate în timp, nu speciile prezente simultan și nici doar păsările care cuibăresc în Văcărești. „Nu cuibăresc toate aici. E o întrebare foarte bună. Unele vin doar să se hrănească și continuă drumul spre cartierele de cuibărit sau de iernare”, a explicat biologul.
Alte specii rămân în parc, cuibăresc și își cresc puii. Disponibilitatea hranei și a locurilor potrivite pentru reproducere influențează felul în care fiecare specie folosește zona. În timpul turului, participanții au observat păsările prin lunetă. Birău a explicat legătura dintre forma ciocului, penaj, comportament și hrană, folosind exemple precum ciocănitorile, păsările care consumă semințe și cormoranii care se scufundă pentru a captura pești.
Seceta modifică habitatele acvatice
Dan Bărbulescu a indicat, la una dintre opriri, o baltă despre care a spus că a secat în urmă cu doi ani, în timpul unui episod de secetă. Dispariția apei a afectat viețuitoarele care depindeau de acel habitat, chiar dacă apa a revenit ulterior.
Pentru amfibieni, importante sunt și bălțile mici, puțin adânci, nu doar lacurile mai mari. Bărbulescu a vorbit despre izvorașul cu burta roșie, Bombina bombina, și a explicat că apa trebuie să persiste suficient pentru dezvoltarea larvelor. De aceea, în apropierea căsuței din parc au fost amenajate mici ochiuri de apă alimentate din precipitațiile colectate de pe acoperiș, care în perioada vizitată au fost chiar abundente.
Bărbulescu a prezentat și proiectul de preluare a apei de ploaie de pe acoperișul centrului comercial Mall Sun Plaza, filtrare și dirijare a acesteia în parc, pentru refacerea unei rețele de bălți care oferă habitate pentru amfibieni. Intervenția face parte din proiectul european NATALIE, finanțat prin programul Horizon Europe. Așa cum G4Media a relatat anterior, proiectul urmărește să testeze capacitatea de colectare, stocare și reutilizare a apei pluviale prin soluții bazate pe natură — principiul unui „oraș-burete”, care reține apa și permite infiltrarea ei în sol. Sistemul nu este încă funcțional.
Bărbulescu specifica pentru G4Media, în contextul inundațiilor provocate de furtuna din noaptea de 30 iunie spre 1 iulie 2026 din București, dimensiunea limitată a intervenției de pe Mall Sun Plaza: „Este doar o intervenție-pilot, care va avea efecte punctuale și ne va arăta dacă există capacitate de preluare, stocare și refolosire a apei de ploaie folosind soluții verzi.”
Parcul, posibilă zonă de retenție pentru apa din precipitații
Mircea Calnegru a declarat că sunt discutate soluții de aducere a apei în parc și posibilitatea ca zona să rețină o parte din precipitațiile colectate din oraș.
Directorul administrației a descris un posibil rol de zonă-tampon, folosind comparația cu un „burete”: parcul ar putea primi apă de care habitatele sale au nevoie, contribuind în același timp la gestionarea precipitațiilor din București. Soluțiile de alimentare și de evacuare a eventualului surplus reprezintă însă o perspectivă pe termen lung, potrivit explicațiilor sale.
În discuție a intrat și infrastructura rămasă din proiectul hidrotehnic. Calnegru a precizat că administrația parcului nu deține planurile vechii amenajări, acestea aflându-se, potrivit lui, la Apele Române. Întrebat dacă planul de management prevede eliminarea betonului din parc, directorul a răspuns că, din câte știe, nu. O eventuală intervenție ar trebui fundamentată prin evaluări de specialitate și inclusă în documentele de management, cu parcurgerea procedurilor necesare.
Turul a fost organizat în contextul premierei seriei „Misterele Evoluției”, prezentată de Chris Packham. Potrivit BBC Earth, documentarul va fi difuzat în România, pe canalul său, începând de duminică, 8 noiembrie, de la ora 20:00. Cele cinci episoade urmăresc evoluția elefantului, struțului, liliacului, delfinului și calului, pornind de la teme precum creșterea, reproducerea, hrănirea, inteligența și mișcarea.
