Cinci semne că oamenii continuă să evolueze
Evoluția umană este adesea ilustrată prin imaginea unei primate care ajunge treptat să meargă în poziție verticală. Însă procesul nu s-a încheiat. Dovezile arată că oamenii continuă să evolueze, iar schimbările se reflectă în caracteristici fiziologice precum digestia, pigmentarea pielii sau vederea, potrivit ScienceAlert.
Unul dintre cele mai clare exemple este toleranța la lactoză. În urmă cu aproximativ 10.000 de ani, unele populații au început să domesticească vite și să consume lapte. Organismul mamiferelor adulte nu era însă adaptat digestiei lactozei. O parte dintre oameni aveau variante genetice care le permiteau să consume produse lactate fără să se îmbolnăvească.
În timp, aceste variante s-au răspândit prin selecție naturală în Europa, Africa de Est și Orientul Mijlociu. În prezent, aproximativ 30-35% din populația adultă a lumii poate tolera lactoza.
Cartofii au influențat evoluția digestiei
În Anzii din America de Sud, evoluția sistemului digestiv a fost influențată de consumul de cartofi. Populația quechua, cu origini indigene andine, a fost printre primele care au domesticit această plantă.
Un studiu publicat în acest an a arătat că membrii acestei populații par să fie mai bine adaptați la digestia amidonului decât aproape orice alt grup uman. Potrivit antropologului evoluționist Omer Gokcumen, cercetătorii suspectau de mult timp că alimentația a determinat adaptări genetice diferite, însă există puține cazuri în care dovezile sunt atât de puternice.
Persoanele cu mai multe copii ale unei anumite variante genetice ar fi avut un avantaj evolutiv. Începând de acum aproximativ 10.000 de ani, cele care aveau în jur de 10 copii sau mai multe ar fi beneficiat de un avantaj de supraviețuire sau reproducere de 1,24% pe generație.
Adaptarea la altitudine a influențat sângele
Un alt exemplu este reprezentat de populațiile care trăiesc pe platoul tibetan. Peste 10.000 de ani de viață la altitudine mare au dus la apariția unor adaptări care îmbunătățesc capacitatea sângelui de a transporta oxigen.
Un studiu realizat în 2024 de antropologul Cynthia Beall și echipa sa a identificat astfel de caracteristici în comunitățile tibetane. Cercetarea a inclus 417 femei nepaleze care trăiseră toată viața la altitudini de peste 3.500 de metri.
Femeile cu cel mai mare număr de nașteri în care copiii au venit pe lume vii aveau globule roșii cu o saturație de oxigen neobișnuit de ridicată. Cercetătoarea a explicat că această măsurătoare arată beneficiile adaptării organismului la condițiile de la altitudine.
Pigmentarea pielii și miopia, alte semne ale evoluției
Pigmentarea pielii este un alt exemplu al adaptării la mediu. Pielea mai închisă la culoare a oferit protecție primilor oameni din Africa împotriva radiațiilor ultraviolete puternice. În regiunile mai îndepărtate de Ecuator, presiunile selecției naturale au favorizat însă, în anumite populații, o pigmentare mai deschisă.
O analiză publicată în acest an, bazată pe cel mai amplu set de date ADN antic de până acum, a identificat aproape 500 de variante genetice care s-au modificat în populațiile din vestul Eurasiei în ultimii 10.000 de ani. Printre cele mai puternice semnale de selecție naturală s-au numărat cele asociate pigmentării mai deschise a pielii. Autorii sugerează că această schimbare ar putea reflecta o adaptare care favorizează sinteza vitaminei D în regiunile cu mai puțină lumină solară.
Miopia, sau vederea neclară la distanță, este un alt posibil semn al evoluției. Afecțiunea a devenit mult mai frecventă în ultimele decenii, iar cercetătorii au identificat, în 2021, variante genetice asociate cu această problemă, a căror frecvență a crescut în ultimii 25 de ani în baza de date UK Biobank.
Unele dintre aceste variante ar putea avea și avantaje reproductive, deși sunt asociate cu un dezavantaj pentru vedere. Fenomenul este cunoscut drept pleiotropie antagonică: anumite gene pot avea efecte benefice la începutul vieții, dar efecte negative mai târziu.
Cercetătorii estimează că selecția naturală ar putea contribui la apariția a peste 100.000 de cazuri suplimentare de miopie pe generație numai în Marea Britanie.
Evoluția nu face întotdeauna oamenii mai sănătoși sau mai rezistenți. Selecția naturală favorizează genele care ajută la supraviețuire, dar acestea pot fi însoțite și de alte caracteristici mai puțin avantajoase. Pe măsură ce mediul se schimbă, se modifică și presiunile evolutive asupra speciei umane.