Sociolog de profesie și profesor universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, Dan Dungaciu este una dintre figurile cunoscute ale partidului AUR. De-a lungul carierei, a condus Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și s-a remarcat prin analize și intervenții publice pe teme de politică internă și externă, securitate și relații internaționale. În prezent, ocupă funcția de prim-vicepreședinte al AUR, poziție din care participă la dezbaterile privind direcția politică a formațiunii și rolul acesteia în România.
Europa se pregătește de schimbare
Dan Dungaciu anticipează o schimbare importantă a scenei politice europene după alegerile din 2027, în special în Franța și Italia. Printre liderii pe care i-ar invita la aceeași masă pentru a discuta viitorul continentului îi enumeră pe Donald Trump, Marine Le Pen sau Jordan Bardella și generalul italian Roberto Vannacci. Intrarea sa în AUR a fost motivată de convingerea că partidul reprezintă o nouă mișcare conservatoare, în ton cu transformările politice din Statele Unite și Europa.
Știința și politica
Dungaciu spune că activitatea academică l-a apropiat de politică și consideră că cele două domenii pot coexista, atât timp cât rolurile nu sunt confundate. Invocându-l pe sociologul german Max Weber, vorbește despre diferența dintre căutarea adevărului în mediul universitar și susținerea unor convingeri în politică. În opinia sa, politicianul nu poate pretinde că deține un adevăr absolut, iar legitimitatea unei doctrine este confirmată, în cele din urmă, de votul cetățenilor.
AUR și eticheta de extremism
Întrebat cum îi convinge pe cei care consideră AUR un partid extremist, Dungaciu spune că oamenii nu ar trebui să-l creadă pe el, ci să analizeze singuri activitatea formațiunii. Le recomandă să se desprindă de influența spațiului mediatic și să compare acțiunile și declarațiile AUR cu cele ale celorlalte partide. El susține că presa nu este un spațiu inocent, ci unul în care se manifestă jocuri de putere politică, iar fiecare alegător trebuie să-și formeze propria opinie.
România, între Bruxelles și Washington
În viziunea lui Dungaciu, interesul național se stabilește prin alegeri, iar România trebuie să participe activ la deciziile europene, nu doar să le urmeze. În privința securității, consideră că Bucureștiul ar trebui să discute direct cu Washingtonul despre războiul din Ucraina și situația de la Marea Neagră, iar eventualele contacte cu Rusia să fie intermediate de americani. Totodată, identifică lipsa de smerenie și confuzia dintre inteligență și superioritate morală drept mari defecte ale intelectualilor