”Nici animalele nu o duceau mai bine”. Așa începe relatarea despre fermele comuniste de pe pagina de Facebook a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) așa cum se vede din documentele vremii.
Şirul disfuncţionalităţilor din economia socialistă afecta pe toată lumea, notează CNSAS.
”Animalele, laolaltă cu oamenii, suportau efectele deciziilor politice neinspirate ale conducerii de partid şi de stat. Comunismul se construia, aşa cum pastişa sloganurile propagandistice ale vremii autorul anonim de folclor urban, „din greşeală în greşeală, spre victoria finală””, se precizează pe pagina de Facebook a CNSAS
Suntem în anul 1986, în judeţul Cluj.
Serviciul 2 al Securităţii Cluj, cel de contrainformaţii în domeniul economic, întocmeşte o serie de rapoarte adresate „judeţenei de partid”, în care prezintă situaţia dezastruoasă în care se afla zootehnia judeţului.
Starea lucrurilor era continuarea celei din 1985 şi prefigurarea celei din 1987.
De asemenea, ceea ce se întâmpla în judeţul Cluj putea fi întâlnit în oricare alt judeţ al României Socialiste.
Documentele prezentate reflectă criza profundă din sectorul zootehnic al județului Cluj, marcată de lipsuri severe, deficiențe de management și incidente grave de siguranță.
Notele oficiale evidențiază o penurie acută de furaje combinate, fân și cereale la CAP-uri și întreprinderi avicole. Din această cauză, peste 200 de viței din Mănăstireni riscau să moară, producția de ouă a scăzut masiv, iar la pui a apărut canibalismul.
Infrastructura era degradată, existând grajduri în pericol de prăbușire.
Lipsa fondurilor a blocat investițiile și a generat restanțe salariale de 50 de milioane de lei, provocând nemulțumiri majore în rândul cooperatorilor plătiți chiar și cu doar 150 de lei pe lună.
Situația a culminat în noiembrie cu o intoxicație alimentară severă cu o substanță neurotoxică la fermele Borșa și Nima.
Peste 150 de bovine au fost sacrificate de urgență. Securitatea și Miliția au declanșat anchete despre soluţionarea cărora nu aflăm nimic, în timp ce carnea animalelor bolnave a fost livrată integral spre consum populației. (ACNSAS, D 12556, vol. 17; foto ANR – CC al PCR Albume foto Nicolae Ceausescu Activitati in tara 10-1981)
Foamete într-un grajd cu acoperișul spart
În cooperativele agricole de producție (C.A.P.), situația șeptelului era critică. La C.A.P. Mănăstireni, o notă din ianuarie 1986 consemna că peste 200 de viței riscau să moară în următoarele două-trei luni din cauza frigului, a subnutriției și a mizeriei, majoritatea fiind infectați cu tricofiție. În același timp, vacile erau ținute într-un grajd cu acoperișul spart, unde grinzile putrezite de la infiltrațiile de apă amenințau să se prăbușească în orice moment peste animale.
Până în aprilie 1986, stocurile de furaje s-au epuizat în majoritatea cooperativelor din județ.
La C.A.P. Tureni, rezerva de fân dispăruse complet, vacile fiind hrănite exclusiv cu resturile uscate de paie adunate din curte. La C.A.P. Săndulești, hrănite aproape exclusiv cu paie amestecate cu resturi infime de trifoi, vacile ajunseseră într-o stare avansată de emaciere, iar producția scăzuse dramatic sub o jumătate de litru de lapte pe zi per animal.
La C.A.P. Cojocna, în doar două săptămâni (14–27 martie), s-au efectuat 28 de sacrificări de necesitate. Fără bani în conturi, cooperativa a ajuns să se împrumute la țăranii din zona necooperativizată pentru a cumpăra fân cu 3–4 lei/kg.
Sacrificări de necesitate pe fondul lipsei acute de hrană s-au raportat în lanț la C.A.P.-urile Boju, Bonț, Buza, Călățele și la Asociația Intercooperatistă Iclod.
Colaps financiar și revoltă mută: 150 de lei pe lună pentru o muncă epuizantă
Incapacitatea statului de a susține financiar agricultura colectivizată a generat blocaje severe pe tot lanțul economic. Investițiile planificate pentru grajduri noi și maternități la C.A.P. Mihai Viteazul, Turda Nouă, Unirea și Tureni au fost înghețate din lipsă totală de fonduri.
Mai grav, criza a lovit direct forța de muncă.
La nivelul județului Cluj, până la data de 10 aprilie 1986, restanțele salariale către muncitorii din sectoarele vegetal și zootehnic cumulau 50 de milioane de lei, sume datorate încă din decembrie 1985.
Notele informative consemnau nemulțumirea profundă a cooperatorilor, surprinzând replici directe din teren: îngrijitorii și mulgătorii de la Tureni afirmau deschis că „pentru 150 de lei pe lună nu merită să muncești de dimineața până seara”.
Dezastrul neurotoxic de la Borșa și Nima: Carne de bovine otrăvite, livrată direct populației
Cel mai grav incident sanitar-veterinar consemnat în documentele Securității din 1986 a avut loc la începutul lunii noiembrie 1986 la ferma zootehnică Borșa (din cadrul I.A.S. Gherla) și la ferma de îngrășare a taurinilor Nima (I.A.S. Dej).
Un raport strict-secret trimis la 3 noiembrie 1986 direct la București, către Centrul de Informatică și Documentare al Ministerului de Interne, semnat de colonelul Nicolae Ioniță, șeful Securității Județene Cluj, semnala o otrăvire în masă a șeptelului:
La Borșa, o intoxicație severă cu o substanță neurotoxică neidentificată inițial a dus la sacrificarea de urgență a 114 bovine, în timp ce alte 40 de capete se aflau în stare de agonie.
Fenomenul s-a extins imediat la Nima, unde alte 36 de taurine au fost sacrificate din aceleași cauze în zilele de 2 și 3 noiembrie.
În timp ce zeci de specialiști de la Cluj și București, alături de echipe mixte de Miliție și Securitate, deschideau anchete pentru a depista sursa neurotoxinei, măsura decisă de conducere a fost cinică: „Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii”.