Autoritățile franceze analizează mai multe scenarii de criză în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2027, inclusiv izbucnirea unor revolte violente sau a unei insurecții armate, relatează The Telegraph.
Un buncăr ar fi fost amenajat în apropiere de Paris pentru evacuarea președintelui Emmanuel Macron în cazul în care manifestanții ar lua cu asalt Palatul Élysée, potrivit unei investigații publicate de trei jurnaliști francezi.
Informațiile apar în volumul „La Nouvelle Armée des ombres” („Noua armată a umbrelor”), publicat la începutul lunii noiembrie. Cartea prezintă măsurile de securitate și scenariile de criză luate în calcul de serviciile de informații și autoritățile franceze înaintea scrutinului prezidențial din 2027.
Potrivit autorilor, planurile pentru o eventuală evacuare a președintelui au fost influențate și de violențele din timpul protestelor „vestelor galbene” din 2018. În timpul unei vizite în orașul Le Puy-en-Velay, în sudul Franței, Macron s-a confruntat cu manifestanți furioși, iar incidentul a determinat autoritățile să reevalueze riscurile la adresa securității șefului statului.
„Guvernul a tremurat”, a declarat unul dintre autorii cărții la postul de radio France Inter.
Scenariile analizate includ posibilitatea ca rezultatul alegerilor să declanșeze proteste de amploare, o criză politică majoră sau chiar prăbușirea guvernului.
Ce s-ar putea întâmpla dacă extrema dreaptă sau stânga radicală câștigă alegerile
Potrivit investigației, o victorie a partidului Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, ar putea provoca un „al treilea tur” electoral în stradă. Autorii descriu posibilitatea unor manifestații organizate de activiști ai stângii radicale, tineri din suburbii și militanți din mediul rural, care ar refuza să accepte rezultatul scrutinului.
În schimb, o eventuală victorie a lui Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de stânga radicală Franța Nesupusă, ar putea genera o formă de „rezistență pasivă” în rândul polițiștilor. Conform scenariului descris în carte, unii dintre aceștia ar putea refuza să execute ordinele noii conduceri politice.
Autorii susțin că Patrice Faure, șeful poliției din Paris, a organizat mai multe reuniuni pentru pregătirea unui posibil scenariu de insurecție. Jurnaliștii afirmă că au discutat cu mai multe surse de rang înalt din structurile franceze de securitate.
Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE), serviciul de informații externe al Franței, ar fi simulat deja diferite scenarii de ingerință în procesul electoral.
De asemenea, polițiștii din Paris au participat la exerciții în care au trebuit să își desfășoare activitatea timp de o zi întreagă fără telefoanele criptate utilizate în mod obișnuit. Exercițiul a urmărit pregătirea pentru un eventual atac cibernetic care ar putea paraliza sistemele de comunicații.
Armata ar putea fi mobilizată pentru apărarea Parlamentului
Investigația susține că forțele speciale franceze au analizat inclusiv posibilitatea mobilizării militarilor pentru apărarea Parlamentului în cazul unei insurecții armate. Un fost ofițer al unei unități de elită a armatei franceze ar fi confirmat existența unor asemenea planuri de intervenție.
Un oficial de rang înalt din serviciile de informații îi avertizase pe autorii cărții încă din aprilie că Franța riscă să se confrunte cu o revoltă de amploare. Printre factorii care ar putea alimenta nemulțumirile au fost menționate creșterea prețurilor la carburanți și tensiunile sociale acumulate încă din perioada protestelor „vestelor galbene”.
Potrivit autorilor, amploarea manifestațiilor din 17 octombrie a depășit semnificativ estimările serviciilor de informații. Peste 500.000 de persoane ar fi participat la proteste, în condițiile în care evaluările inițiale anticipau cel mult 150.000 de manifestanți.
Cartea mai arată că serviciile secrete franceze au început să manifeste din nou interes pentru rețelele clandestine de rezistență înființate în timpul Războiului Rece. Aceste structuri, finanțate în secret, ar putea fi reactivate în eventualitatea unei crize atât de grave încât instituțiile statului să nu mai poată funcționa.
Un fost comandant al forțelor speciale a avertizat însă că folosirea armatei împotriva protestatarilor riscă să devină o practică obișnuită pentru liderii politici, ceea ce ar reprezenta un pericol pentru democrație.