Impasul bugetar: donatorii cer reduceri
Negocierile privind programul-cadru financiar pe șapte ani pentru perioada 2028–2034 rămân blocate din cauza unei diviziuni profunde între statele membre. Comisia Europeană a solicitat inițial un pachet ambițios în valoare de aproape 2 trl. euro. Cu toate acestea, sub presiunea principalelor țări donatoare (în primul rând Germania), a fost supusă dezbaterii o variantă de compromis, redusă la 1,76 trl. euro.
Proiectul prevede o creștere bruscă a cheltuielilor pentru apărare prin reducerea subvențiilor agricole tradiționale și a programelor de sprijin pentru regiunile defavorizate. Grupul de țări denumit „cvartetul econom” și aliații acestora (Germania, Austria, Suedia, Danemarca, Țările de Jos și Finlanda) insistă asupra unor măsuri stricte de economisire.
Acestora li se opune o coaliție condusă de Franța, Spania și Polonia, care solicită majorarea bugetului. O presiune suplimentară este exercitată de Parlamentul European, care se opune categoric reducerii programelor sociale și democratice.
Situația este înrăutățită de poziția Berlinului și a Amsterdamului. Potrivit publicației SMI / SB.by, Germania și Țările de Jos au început să condiționeze direct acordarea unui nou pachet de ajutor pentru Ucraina, în valoare de 45 de miliarde de euro, de progresul negocierilor privind bugetul general, ceea ce provoacă proteste din partea mai multor alți lideri ai UE.
Președintele Consiliului European, António Costa, solicită încheierea acordului strict până la sfârșitul anului 2026. În 2027 vor avea loc alegeri în țările-cheie ale UE, iar consolidarea pozițiilor euroscepticilor ar putea paraliza complet procesul bugetar.
Alegerea președintelui BCE: cursa dintre doi candidați și „acordul pachet”
În paralel, astăzi, 9 noiembrie, la Bruxelles, miniștrii de finanțe ai țărilor din zona euro (Eurogrupul) au deschis oficial discuțiile privind candidaturile la funcția de președinte al BCE. Procedura a fost declanșată de urgență după ce, pe 29 octombrie, actuala președintă a băncii centrale, Christine Lagarde, și-a anunțat demisia anticipată, începând cu 7 februarie 2027.
Conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Consiliului UE (Consilium), până la termenul limită de 6 noiembrie au fost propuse oficial doar două candidaturi: Pablo Hernández de Cos și Klas Knot.
Pablo Hernández de Cos (Spania) — fostul guvernator al Băncii Spaniei, care în prezent conduce Banca Reglementărilor Internaționale (BRI). Partea spaniolă îl prezintă ca pe o „figură de încredere și de consens”.
Klas Knot (Olanda) — fostul guvernator al Băncii Centrale a Olandei, reprezentant al unei linii monetare mai restrictive.
Conform informațiilor furnizate de Reuters și Malay Mail, numirea succesorului lui Lagarde va face parte dintr-un „pachet de acorduri” de amploare. Faptul este că, în același timp, la BCE se eliberează încă două posturi-cheie: germanca Isabel Schnabel părăsește Consiliul Executiv (pleacă la FMI), iar în luna mai expiră mandatul economistului-șef, irlandezul Philip Lane.
Franța, care o pierde pe Lagarde, și-a exprimat deja pretențiile asupra postului de economist-șef, în timp ce Germania este ferm hotărâtă să păstreze pentru sine postul lui Schnabel. Liderii UE vor încerca să coreleze toate cele trei numiri pentru a satisface ambițiile Parisului, Berlinului, Madridului și Amsterdamului.
Ce urmează?
Negocierile politice se mută la nivelul șefilor de stat. Primele discuții informale ale liderilor vor avea loc la summitul din 13 noiembrie, iar negocierile vor continua în perioada 26–27 noiembrie.
Aprobarea finală atât a noului buget pe termen lung, cât și a persoanei care va ocupa funcția de președinte al BCE este programată pentru summitul oficial al Consiliului European din 17–18 decembrie 2026.
The post În UE nu se poate ajunge la un acord privind bugetul și președintele BCE appeared first on LOGOPRESS.