Organizaţia neguvernamentală internaţională pentru drepturile omului Amnesty International a declarat marţi „starea de alertă privind statul de drept” în Franţa, din cauza „practicilor autoritare” în contextul mobilizării sociale marcate de violenţe şi acuzaţii privind intervenţia brutală a poliţiei, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres.
„Ca şi în alte ţări, deşi democratice, practicile autoritare au apărut în ultimii ani în ţara noastră”, a consemnat Amnesty International France – filiala franceză a organizaţiei – într-un comunicat în care reaminteşte momentul de cotitură reprezentat de declararea stării de urgenţă în 2015, după atentatele din 13 noiembrie de la Paris şi din suburbiile capitalei.
Amnesty menţionează şapte indicii de recurgere la practici autoritare observate în mai multe ţări, iar acum şi în Franţa: inventarea unui inamic, transformarea tehnologiilor în instrumente, guvernarea prin teamă, atacurile împotriva presei, exploatarea nedreptăţilor şi eliminarea celor care sunt împotriva puterii.
În ceea ce priveşte disidenţa, organizaţia critică „dizolvarea administrativă efectivă sau anunţată” a unor asociaţii sau mişcări cum ar fi Urgence Palestine (Urgenţă – Palestina), mişcarea ecologistă Soulevements de la terre (Răscoalele Pământului) şi interzicerea unor manifestaţii.
De asemenea, Amnesty acuză autorităţile franceze de reprimarea tot mai dură a unor proteste cum ar fi cel recent al liceenilor, prin utilizarea unor arme care pot produce mutilări, prin interdicţii de circulaţie, reţineri şi arestări ale unor manifestanţi paşnici.
De la începutul celui mai recent val de proteste, mai mult de 140 de anchete au fost trimise la Inspectoratul General al Poliţiei Naţionale (IGPN), cunoscut în Franţa ca „poliţia poliţiilor”.
Ministrul de interne Laurent Nunez a afirmat la începutul lui noiembrie că în cursul ciocnirilor dintre manifestanţi şi forţele de ordien au fost răniţi peste 1500 de poliţişti şi jandarmi.
Amnesty menţionează şi acţiuni împotriva presei – confiscarea de echipamente la manifestaţii, interdicţii de filmare şi violenţe împotriva jurnaliştilor. De exemplu, conducerea AFP a acuzat vinerea trecută forţele de ordine de violenţe ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti ai agenţiei.
„După starea de urgenţă din 2015, măsuri prezentate ca temporare, cum ar fi arestul la domiciliu decis fără judecată, au intrat ulterior în dreptul comun, fără să se ţină cont de libertăţile individuale”, a mai consemnat Amnesty, susţinând că în Franţa se resimte un „climat de teamă”.
Autorităţile au arestat la domiciliu mai mulţi militanţi care ar fi urmat să participe la manifestaţii în 31 octombrie, iar mai mulţi avocaţi şi unele organizaţii neguvernamentale au vorbit despre o „asimilare a terorismului cu antifascismul/ecologismul radical”.
Amnesty a condamnat şi „instrumentele de urmărire digitală, inclusiv supravegherea video pe bază de algoritmi”, care potrivit organizaţiei „au devenit o reacţie aproape sistematică în ciuda riscurilor dovedite pe care le prezintă pentru drepturile şi libertăţile noastre”.