Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a stabilit că „hotărârile judecătorești” emise de structurile neconstituționale din regiunea transnistreană nu au putere juridică în Republica Moldova și nu pot constitui temei pentru încetarea unui proces penal. Totuși, perioada de detenție executată efectiv în regiune pentru aceeași faptă poate fi luată în considerare la stabilirea pedepsei de către instanțele constituționale.
Clarificările au fost formulate într-un aviz consultativ emis la 9 noiembrie 2026, la solicitarea Judecătoriei Anenii Noi, în cadrul examinării unei cauze penale de tâlhărie.
În dosarul respectiv, inculpații au susținut că au fost anterior „condamnați” pentru aceleași fapte de structurile neconstituționale din regiunea transnistreană și că au executat pedepse cu închisoarea. După eliberare, aceștia au fost reținuți de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, iar cauza penală a fost transmisă în instanța de judecată.
La inițiativa apărării, judecătorul a solicitat CSJ să clarifice dacă detenția executată în regiunea transnistreană produce efecte asupra procesului penal desfășurat de autoritățile constituționale pentru aceleași fapte.
Curtea Supremă de Justiție a explicat că articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice pedepsirea penală repetată pentru aceeași infracțiune, nu obligă Republica Moldova să recunoască hotărârile emise de autorități nerecunoscute.
Prin urmare, asemenea „hotărâri” nu produc efecte juridice și nu împiedică examinarea cauzei penale de către instanțele constituționale.
În același timp, CSJ a precizat că nerecunoașterea structurilor din regiunea transnistreană nu poate conduce la ignorarea drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate sub controlul acestora.
Astfel, dacă se demonstrează că o persoană a fost efectiv privată de libertate pentru aceleași fapte, instanța trebuie să examineze această împrejurare la individualizarea pedepsei.
Perioada de detenție poate fi apreciată drept circumstanță atenuantă, iar instanța poate examina inclusiv aplicarea unei pedepse mai blânde decât minimul prevăzut de lege, în temeiul articolului 79 din Codul penal.
CSJ a subliniat însă că această posibilitate nu presupune deducerea automată, zi pentru zi, a perioadei de detenție executate în regiunea transnistreană, potrivit mecanismului prevăzut de articolul 88 din Codul penal.
Totodată, Curtea a stabilit că „actele” emise de structurile nerecunoscute nu constituie documente în sensul Codului de procedură penală, ci pot fi examinate ca obiecte care servesc la constatarea circumstanțelor relevante, respectiv corpuri delicte.
Pentru stabilirea faptelor și a perioadei de detenție, instanțele trebuie să examineze toate probele disponibile, inclusiv declarațiile martorilor, fotografiile, înregistrările audio și video, declarațiile inculpaților și informațiile din registrele publice ale Republicii Moldova.
La stabilirea pedepsei, judecătorii trebuie să motiveze importanța atribuită perioadei de detenție deja suportate, necesitatea unei noi privări de libertate și proporționalitatea sancțiunii aplicate.