„România se află într-o etapă de vulnerabilitate latentă care, în absența unor măsuri preventive coerente, integrate și susținute, poate evolua către forme de extremism violent”, se arată în documentele publicate de Executiv în transparență publică.
Pe lângă aceasta, inițiatorii Strategiei invocă și fapte de o gravitate extremă precum cele petrecute în cursul anului 2026, când minori aflați în afara mediului familial, inclusiv în incinta unităților de învățământ, au săvârșit acte de o violență extremă”.
Rețelele sociale și platformele de gaming, identificate ca medii de propagare
Autoritățile indică și internetul și rețelele de socializare ca huburi ale propagării materialelor extremiste.
„Rețelele sociale – Facebook, Instagram, X, Reddit -, aplicațiile criptate – WhatsApp, Telegram – și platformele video – YouTube, TikTok -, au rămas principalele medii de difuzare a materialelor de propagandă. De asemenea, jocurile și platformele de gaming online – precum Discord, Twitch, Steam, Roblox, Fortnite sau Minecraft -, s-au remarcat ca medii emergente de difuzare a materialelor de propagandă radicală/extremistă, în special în rândul tinerilor”, se arată în documentație.
Guvernul a atras atenția asupra acestui aspect, evidențiind gradul slab de competențe digitale în rândul tinerilor din România și asupra nivelului ridicat de utilizatori ai internetului.
În România, un procent semnificativ de elevi – 95,7% dintre cei de liceu, 83,5% dintre cei de gimnaziu și 60,1% dintre elevii claselor a III-a și a IV-a -, utilizează zilnic internetul , iar 35% dintre tineri afirmă că petrec mai mult de două ore pe zi pe rețelele de socializare. De asemenea, România înregistrează niveluri reduse ale competențelor digitale de bază. grupul de vârstă 16-24 de ani este cel mai calificat din punct de vedere digital, însă rata de competență a acestuia, de 47,19 %, este încă mult sub media Uniunii Europene – 69,98 %”.
4.000 de consilieri și psihologi școlari vor fi formați până în 2030
Una dintre prioritățile strategiei este prevenirea radicalizării în mediul preuniversitar, dublată de măsuri de educație media și de combatere a violenței școlare.
Autoritățile vor organiza activități de formare pentru consilierii și psihologii școlari, dar și sesiuni de instruire pentru personalul auxiliar din unitățile de învățământ, astfel încât aceștia să poată recunoaște indicatorii timpurii ai radicalizării.
În plus, 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, vor fi formați, în perioada 2027-2030, fiecare urmând să parcurgă minimum 40 de ore de pregătire pentru a recunoaște indicatorii timpurii ai radicalizării și pentru a întocmi rapoarte statistice periodice privind situația din școli.
De asemenea, personalul de pază va fi instruit să recunoască incidente și cazuri concrete, iar personalul medico-sanitar va identifica semnele „fizice și psihologice care pot indica expunerea la forme de extremism” și va ține un registru „intern al cazurilor observate, în vederea raportării periodice către conducerea unității de învățământ”.
Rețea națională de „elevi ambasadori” în școli
Strategia mizează și pe implicarea directă a elevilor, prin crearea unei rețele a „elevilor ambasadori ai drepturilor și libertăților fundamentale” și prin derularea unor campanii anuale de informare și conștientizare în școli.
„Rețeaua va avea un caracter educațional și participativ, urmărind promovarea drepturilor și libertăților fundamentale, a dialogului, a respectului pentru diversitate și a prevenirii intoleranței și violenței”, se arată în strategie.