De la 1 ianuarie 2027 urmează să intre în vigoare noile reguli de stabilire a pensiilor pentru militari și funcționarii publici cu statut special. Proiectul prezentat anterior prevede majorarea treptată a vârstei minime de pensionare de la 45 la 50 de ani, până în 2036. Pentru anumite subdiviziuni și profesii cu risc sporit se intenționează însă menținerea posibilității de pensionare la 45 de ani.
Modificările mai prevăd extinderea perioadei de calcul al pensiei de la ultimele 12 la 60 de luni de serviciu, eliminarea obligativității demisiei pentru stabilirea pensiei și posibilitatea recalculării acesteia pentru persoanele care continuă să activeze după atingerea vârstei de pensionare. Pensiile deja stabilite vor fi păstrate integral, fără a fi recalculate în baza noilor reguli.
Extinderea perioadei de calcul de la 12 la 60 de luni înseamnă, în practică, diminuarea viitoarelor pensii, întrucât în calcul vor intra și anii anteriori, când salariile erau mai mici. În condițiile unor salarii deja necompetitive, această modificare reduce motivația angajaților de a rămâne în serviciu până la atingerea pragului de pensionare. Pentru mulți, devine mai avantajos să plece acum, beneficiind de condițiile actuale.
Modificările propuse au provocat îngrijorări în rândul angajaților structurilor de forță, în special în sistemul penitenciar. Aceștia consideră condițiile de pensionare una dintre principalele garanții sociale ale serviciului și cer să nu fie majorată vârsta de pensionare și să nu fie înăsprite cerințele pentru acordarea pensiilor.
Problemele multiple ale forțelor de ordine
Asupra problemelor sistemului penitenciar a atras atenția președintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Grigore Novac. Printre acestea se numără salariile necompetitive, deficitul de personal medical și dificultățile legate de acreditarea serviciilor medicale. O altă preocupare ține de securitatea angajaților, din cauza raportului insuficient dintre numărul personalului și cel al deținuților. Potrivit lui Novac, în unele instituții, paza pe timp de noapte este asigurată de doar 3–5 angajați, în condițiile în care sunt peste 400 de deținuți.
O altă problemă este deficitul acut de personal. Pentru soluționarea acesteia, este necesară anularea moratoriului asupra angajărilor și ocuparea cât mai rapidă a funcțiilor vacante.
Asupra vulnerabilității sociale a angajaților organelor de drept a atras atenția și fostul președinte Vladimir Voronin, care a deținut anterior funcția de ministru al Afacerilor Interne. El a vorbit atât despre protecția juridică insuficientă a angajaților în exercitarea atribuțiilor de serviciu, cât și despre lipsa unor garanții sociale adecvate.
„Polițiștii sunt lipsiți de drepturi. Deși sunt chemați să apere legalitatea, ei înșiși sunt lipsiți de drepturi. Nu există o lege care să-i protejeze. Da, li se permite să folosească arma în cazuri speciale, când există o amenințare la adresa vieții. Dar încercați să folosiți arma! Există o întreagă serie de restricții. Mai întâi trebuie să tragi un foc în aer, apoi să strigi: «Stai, trag!». În acest timp, infractorii îi pot face orice. Aceasta este lipsa protecției personale. Iar a doua problemă este lipsa protecției sociale. Salariile sunt mici, repet, nu beneficiază de alte indemnizații, de niciun ajutor, de nimic”.
Guvernul a luat în considerare criticile
Criticile fostului președinte și ministru de Interne mută disputa din planul sectorial în cel politic. Opoziția ar putea valorifica imediat nemulțumirile din sistem în propriul interes. În acest context, premierul Vasile Tofan a dat asigurări că Guvernul intenționează să țină cont de specificul activității și nu renunță la garanțiile suplimentare de pensionare pentru angajații structurilor de forță.
„Pensiile speciale: aici am un mesaj pentru angajații din instituțiile de forță. Într-adevăr, pe parcursul ultimelor luni au fost discuții în ceea ce ține de reformarea sistemului de pensii speciale, pentru a-l face mai echitabil, mai sustenabil. Da, pentru angajații structurilor de forță trebuie să ne asigurăm că au condiții speciale, pentru că lucrează nopțile, în weekend, departe de casă, în condiții foarte grele. Vă dați seama cât e de greu să lucrezi într-un penitenciar și care sunt riscurile pentru angajați acolo. De asta rămânem solidari principiului că angajații structurilor de forță trebuie să aibă beneficii suplimentare în ceea ce ține de pensiile speciale”.
Șeful Executivului a recunoscut că elaborarea reformei a provocat îngrijorări serioase în rândul angajaților și a determinat plecări din sistem. Astfel, autoritățile au schimbat tonul tehnocratic al „menținerii sustenabilității bugetare” cu discursul despre păstrarea personalului.
„Știu că această reformă la care s-a lucrat a creat foarte multă anxietate. A generat multe plecări din sistem. Mulțumesc ministrului Justiției că a mers în penitenciare ca să liniștească lumea, să comunice. Noi am învățat din comunicarea asta. Vreau să transmit un mesaj foarte empatic și ferm structurilor de forță: noi v-am auzit, noi înțelegem. Recalibrăm acum, ne facem mai bine tema de acasă înainte de a veni cu o propunere finală în ceea ce ține de reformarea sectorului de pensii speciale, pentru a găsi balanța aceasta între un sistem mai echitabil și sustenabil, pe care să ni-l putem permite, dar și pentru a păstra oamenii din sistem”, a spus premierul.
Pensiile speciale rămân un subiect de dezbatere
Între timp, tema pensiilor vizează și alte categorii de beneficiari ai plăților speciale. Recent a fost publicat un alt proiect de lege, potrivit căruia beneficiarii pensiilor speciale și ai pensiilor anticipate pentru stagiu lung de cotizare vor fi excluși din categoria șomerilor care au dreptul la indemnizație de șomaj. În prezent, documentul se află în etapa consultărilor publice. Dacă va fi adoptat, va intra în vigoare la trei luni de la publicare.
Autorii inițiativei explică necesitatea acesteia prin faptul că indemnizația de șomaj este destinată susținerii persoanei în perioada până la revenirea pe piața muncii, în timp ce beneficiarii de pensii dispun deja de plăți sociale din partea statului.
Discuțiile privind pensiile speciale vizează și modul de recalculare a acestora. Curtea Constituțională va verifica normele respective în urma sesizării depuse de fostul pilot Pavel Eșanu, căruia i-a fost refuzată recalcularea pensiei, ținând cont de cei șase ani suplimentari lucrați la Air Moldova. Judecătoria sectorului Rîșcani a pus la îndoială compatibilitatea acestor restricții cu principiile egalității și echității sociale.
Din retorica lui Vasile Tofan reiese că Guvernul a înțeles că riscă să obțină efectul invers al reformei: să economisească la viitoarele obligații de plată a pensiilor, dar să piardă angajați pe care oricum îi înlocuiește cu greu și să se aleagă cu încă o categorie de nemulțumiți. Formula „v-am auzit”, rostită de premier, este un semnal politic că statul nu este pregătit să provoace o nouă criză de imagine și, cel mai probabil, va prefera să dea înapoi la timp, iar reforma va fi substanțial îmblânzită înainte de a fi prezentată Parlamentului.
The post „Noi v-am auzit”: Guvernul este gata să revizuiască condițiile de pensii pentru angajații din structurile de forță appeared first on LOGOPRESS.