România continuă să aibă un decalaj important față de restul Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de educație al tinerilor.
Datele publicate de Eurostat arată că țara noastră se află printre statele cu cele mai mici ponderi ale persoanelor cu studii superioare în categoria de vârstă 25-34 de ani.
Șocante sunt diferențele uriașe dintre regiuni: București-Ilfov este singura regiune din România care depășește pragul de 25%, în timp ce toate celelalte șapte regiuni se situează sub acest nivel.
Potrivit statisticilor pentru anul 2025, la nivelul Uniunii Europene, 44,8% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani au absolvit studii superioare.
România se află la polul opus, cu o pondere națională sub 25%, ceea ce evidențiază distanța considerabilă față de media europeană.
Bucureștiul, singura regiune din România care depășește pragul de 25%
Analiza Eurostat scoate în evidență diferențe enorme între regiunile de dezvoltare ale României. București-Ilfov se detașează de restul țării în privința ponderii tinerilor care au absolvit studii universitare.
În celelalte șapte regiuni – Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia și Vest – mai puțin de un sfert dintre tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani au studii superioare – un dezechilibru teritorial important.
Capitala și zona metropolitană concentrează o parte semnificativă a oportunităților educaționale și profesionale, în timp ce celelalte regiuni se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește accesul și continuarea studiilor universitare.
România e departe de obiectivul european pentru 2030
Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv ca, până în 2030, cel puțin 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani să aibă studii superioare.
În 2025, media europeană a ajuns la 44,8%, foarte aproape de ținta stabilită.
România e însă foarte, foarte departe de acest nivel.
Diferența dintre media UE și situația din România arată că accesul la învățământul superior și continuarea studiilor după liceu rămân provocări importante pentru sistemul educațional românesc.
Educația și munca
Nivelul de educație are consecințe directe și asupra pieței muncii.
Studiile superioare pot facilita accesul la locuri de muncă specializate și la venituri mai bune, iar diferențele dintre regiuni pot contribui la accentuarea inegalităților economice și sociale.
Datele Eurostat arată astfel nu doar un decalaj între România și celelalte state europene, ci și o diferență importantă între capitală și restul țării.
Pentru ca acest decalaj să fie recuperat, e nevoie de investiții în educație, acces mai bun la universități și oportunități profesionale care să îi încurajeze pe tineri să rămână și să se dezvolte în regiunile din care provin.