În perioada ianuarie – septembrie 2026 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2025, se observă o scădere de 3% a consumului intern net și o creștere cu 1% a producției nete de energie, arată raportul Transelectrica, publicat vineri.
În acealași timp, exporturile au înregistrat în primele 9 luni din 2026 o creștere de 43% față de aceeași perioadă din anul 2025, iar importurile, o creștere în procent de doar 4% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea importurilor este de doar o singură cifră în această perioadă, care include și oprirea Unității 1 de la Cernavodă, din cauza nivelului mic al Dunării afectat de secetă, pe 28 iulie, cu o capacitate instalată de 706,5 MW, care a funcționat doar trei zile, între 6 și 9 noinoiembrie, la acea dată, și a Unității 2, pe 13 august, care a fost repornită pe 11 noiembrie și livrează în prezent la capacitate aproape maximă.
Unitatatea 1 ar fi urmat să fie reconectată la sistemul energetic național vineri, conform celei mai recente informări a Nuclearelectrica, operatorul centratei de la Cernavodă, după remedierea defecțiunii la parte nenucleară, care a dus la oprirea ei după trei zile de funcționare.
Totuși, până la ora publicării, acesata apare deconectată, cu o estimare de resinconizare pentru sâmbătă, 14 noiembrie, la ora 9:00, urmând să ajungă la funcționare normală duminică, la ora 15:00,potrivit datelor publicate de Transelectrica.
Sursa: Transelectrica
Consumul de energie electrică a fost în scădere în 8 din primele 9 luni, excepția fiind luna ianuarie, când a crescut cu 6,29%, pe fondul temperaturilor foarte scăzute, cu mult față de media din ianuarie 2025, respectiv -1,87 grade Celsius, față de 1,80 grade Celsius.
Revenind la producție, primele 9 luni au fost marcate de o scăderea a contribuției surselor termo – adică hidrocarburi/gaze și cărbune – cu 3%, și de 31% a resursei nucleare de la Cernavodă.
Ceea ce a compensat aceste scăderi a fost creșterea producției din ape, cu 10%, dar mai ales a surselor regenerabile (eolian, fotovoltaic/solar și biomasă), cu 31%
Ponderile componentelor mixului de producție netă pentru intervalul ianuarie – septembrie 2025:
- Termo – 32%
- Hidro – 25%
- Nuclear: 21%
- Surse regenerabile – 19%
În intervalul ianuarie-septembrie 2026, puterea instalată în centralele pe surse termo a înregistrat, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, o scădere cu aproximativ 20%, de la 5.507 MW instalați la 30 septembrie 2025, la 4.427 MW instalați la 30 septembrie 2026.
La data de 1 octombrie 2026, puterea brută instalată în sistemul energetic național totaliza 20.729 MW, cu următoarea structură pe surse primare de energie:
- cărbune – 1.520 MW (1.345 MW net)
- hidrocarburi – 2.907 MW (2.376 MW net)
- nuclear – 1.413 MW (1.300 MW net)
- hidro – 6.689 MW (6.366 MW net)
- eolian – 3.441 MW (3.381 MW net)
- fotovoltaic – 4.614 MW (4.511 MW net)
- biomasă – 145 MW (134 MW net)
Puterea instalată în instalațiile de stocare totaliza 1.161,99 MW (cu o capacitate de stocare de 2.312,00 MWh), la data de 01.10.2026.
- Cu un an înainte, puterea instalată în instalațiile de stocare totaliza 256,3 MW.
Puterea instalată la prosumatori însuma 4.149 MW, la 1 august 2026.
- Cu un an înainte, puterea instalată la prosumatori totaliza 3.021 MW.
Sursa: Transelectrica
Per ansamblu, pe baza rapoartelor Transelectrica, se remarcă o creștere a puterii brute instalate în SEN față de 1 octombrie 2025, de 19.617 MW, deci cu 5,6%, și cu structura următoare:
- cărbune – 2.762 MW (2.162MW net)
- hidrocarburi – 2.745 MW (2.215 MW net),
- nuclear – 1.413 MW (1.300 MW net)
- hidro – 6.688 MW (6.365 MW net)
- eolian – 3.091 MW (3.034 MW net)
- fotovoltaic – 2.779 MW (2.676 MW net)
- biomasă – 139 MW (127 MW net)