Programele de compensare a facturilor la energie rămân temporare și se vor concentra pe cele mai vulnerabile categorii, a declarat ministra muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, în cadrul unui interviu IPN. Ministra recunoaște că pensia minimă nu acoperă necesarul de trai al persoanelor vârstnice, dar menționează că Guvernul promovează majorarea anuală a acesteia și, totodată, încurajează angajarea formală, pentru a evita pe viitor problema pensiilor reduse. În plus, ministerul implementează programe pentru activarea tinerilor pe piața muncii și incluziunea pentru persoanele cu dizabilități. Natalia Plugaru a mai vorbit în interviu despre eforturile pentru prevenirea violenței domestice și sprijinirea victimelor, precum și despre măsurile de reducere a sărăciei, prin recalcularea indicatorilor conform veniturilor reale ale gospodăriilor.
Compensațiile sunt tema sezonului. Vor fi reevaluate cererile celor care au depus solicitări și nu au primit compensații luna trecută, pentru că nu au fost eligibili, inclusiv cererile depuse anterior și respinse?
Da, într-adevăr. După cum știți, acum am încheiat perioada de înregistrare pentru luna noiembrie, care s-a finalizat pe data de 28 noiembrie, și au început plățile pentru persoanele care s-au calificat și sunt eligibile. În situația în care cineva consideră că s-a produs o eroare în completarea informațiilor legate de venit sau de situația familiei, persoanele respective pot apela la centrul de apel sau pot trimite un e-mail la compensatii.gov.md. Colegii analizează fiecare caz în parte și informează dacă a fost o eroare și dacă se poate recalifica cererea sau dacă persoana nu s-a calificat conform criteriilor.
Deseori beneficiarii contactează centrul de apel, iar operatorii le explică motivele pentru care nu s-au calificat ori, dimpotrivă, pentru care s-au calificat și au întrebări suplimentare.
Totuși, în anul trecut au existat situații în care persoane care nu au fost eligibile prima lună, au primit compensații în luna următoare, după un recalcul automat. Se aplică același mecanism și acum?
Probabil au primit compensațiile pentru că cererea lor a fost reevaluată la solicitarea lor. În mod normal, eligibilitatea se stabilește pentru întreg sezonul. Dacă te-ai calificat, vei primi această compensație în fiecare lună. Suma este comunicată din timp, astfel încât persoana să își poată planifica bugetul.
Persoanele care nu s-au înregistrat pentru luna noiembrie pot face acest lucru în continuare, deoarece înregistrările rămân deschise. În acest caz, plățile vor începe din luna decembrie. Această opțiune este disponibilă.
Se așteaptă ca numărul beneficiarilor de compensații să crească?
Nu ne așteptăm la o creștere semnificativă, pentru că deja suntem în al treilea sezon și populația cunoaște procedura. În mare parte, majoritatea gospodăriilor se înregistrează în luna noiembrie. Practic, toți asistenții comunitari au fost implicați în acest proces, pentru a ajuta persoanele din sate și raioane să se înregistreze.
Chiar și cei care ar fi putut să se înregistreze singuri în sistem, pentru majoritatea persoanelor vulnerabile – publicul-țintă al acestui program – a fost nevoie de asistență din partea asistenților comunitari.
Am văzut concluziile preliminare ale FMI, unde se menționa recomandarea de a elimina treptat compensațiile la energie și de a ajusta mecanismele de sprijin, astfel încât ajutorul să fie direcționat către cele mai vulnerabile categorii de populație. În general, ministerul se gândește în viitor să elimine aceste compensații sau cum va arăta, în linii mari, strategia?
Da, ca să înțelegem contextul, acest program a fost inițiat atunci când au fost majorări semnificative de prețuri, iar statul a venit cu un mecanism de sprijin, pentru a compensa creșterea tarifelor. A existat și un suport considerabil din partea donatorilor – în ultimii ani, donatorii au acoperit constant 40-45% din bugetul total al compensațiilor.
Anul acesta, însă, programul s-a bazat mai mult pe bugetul de stat. Dacă ne uităm în comparație, în anul trecut s-au alocat aproximativ 1,5 miliarde lei, iar în acest an suma a crescut la 2,34 miliarde lei – un buget mult mai mare din fonduri publice. În același timp, ținem cont că fondurile donatorilor au alte priorități și se schimbă pe parcurs.
De aceea, programul trebuie gândit treptat astfel încât să se concentreze pe grupurile cele mai vulnerabile. Vom monitoriza evoluția tarifelor și a veniturilor populației, pentru că ne dorim ca această compensație să fie temporară și, în paralel, prin măsuri și investiții în economie și locuri de muncă, oamenii să-și poată plăti facturile, fără a mai fi necesară intervenția constantă a mecanismelor de compensare.
Mai subliniez încă o dată: trebuie să susținem și să promovăm măsurile de eficiență energetică. Economiile realizate prin izolarea locuințelor sau prin voucherele pentru electrocasnice, susținute de stat, sunt esențiale.
Pe termen lung, strategia noastră combină două direcții: investiții și creștere economică, pentru a majora veniturile populației și, în paralel, optimizarea consumului prin măsuri de eficiență energetică. Aceasta va fi baza unui sistem sustenabil de suport social.
Începând cu 1 aprilie, pensia minimă pentru limita de vârstă, cu stagiu complet de cotizare, este de aproximativ 3 055 lei, iar pentru persoanele cu stagiu de cel puțin 40 de ani a fost stabilit un prag minim de 3 300 lei. Totuși, estimările privind coșul minim de consum pentru o persoană vârstnică indică un nivel superior acestor valori, depășind chiar și suma de 3 300 de lei. Asta înseamnă că pensia minimă încă nu acoperă integral necesarul de existență. Ce reforme sunt planificate în domeniul pensiilor și al sistemului de asigurări sociale?
Da, înțelegem situația. Pensia, într-adevăr, este în continuare mică. În același timp, Guvernul a încercat, de-a lungul ultimilor ani, să crească pensia.
De exemplu, înn anul trecut pensiile au fost indexate semnificativ peste rata inflației, cu o majorare de 10%. Ne dorim ca această creștere să fie mai mare, iar trendul pozitiv este evident. Trebuie să subliniem că pensia se calculează în funcție de salariul și contribuțiile pe care fiecare persoană le varsă în bugetul asigurărilor sociale.
Strategia pe termen lung este să încurajăm persoanele să lucreze formal, adică să nu primească salarii „în plic”, și să declare integral salariul. În caz contrar, dacă se indică un salariu mai mic în contract și diferența se plătește informal, contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale vor fi mult mai mici. Asta înseamnă că pensia pe care o va primi persoana la pensionare va fi considerabil mai mică.
Este un cerc vicios, pe care sperăm să-l schimbăm, mai ales pentru generațiile care acum activează pe piața muncii.
Apropo, vreau să menționez și un instrument util: calculatorul pensiilor disponibil pe site-ul Casei Naționale de Asigurări Sociale. Fiecare cetățean poate introduce numărul personal de identificare și poate verifica ce pensie ar primi dacă s-ar pensiona astăzi sau, invers, poate indica pensia dorită, iar sistemul va calcula ce salariu și câți ani de contribuție sunt necesari. Este un instrument util pentru a înțelege cât trebuie să contribui astăzi în asigurările sociale, pentru a obține pensia dorită în viitor.
Rata sărăciei rămâne o problemă discutată: 36% dintre cetățeni trăiesc în sărăcie absolută, conform calculelor actuale. Practic, peste o treime din societate trăiește sub pragul sărăciei. Cum putem îmbunătăți acest procentaj?
Da, cifra este mare. În același timp, trebuie să menționăm că acest calcul nu include toate prestațiile și suportul oferit de stat. De exemplu, compensațiile pentru încălzire sau alocațiile și indemnizațiile statului nu sunt incluse. La fel, programele pentru copii – alimentația gratuită în școli sau medicamentele compensate – nu sunt considerate în calculul sărăciei.
Acest lucru face ca datele să reflecte o imagine parțială, deoarece se iau în calcul doar cheltuielile efective ale gospodăriei. Nu înseamnă că sărăcia nu există, dar ne permite să înțelegem amploarea fenomenului. În plus, în procesul de integrare în Uniunea Europeană, ajustăm modul de calcul al indicatorilor, pentru a putea compara situația cu alte state membre.
Astfel, vom trece la calcularea sărăciei pe baza veniturilor reale ale gospodăriei, incluzând pensiile, alocațiile și alte prestații primite de la stat. Aceasta ne va oferi o imagine mai clară și ne va permite să evaluăm efectul real al politicilor sociale și al programelor guvernamentale asupra reducerii sărăciei. Indicatorul de sărăcie absolută, așa cum este calculat acum, nu reflectă impactul acestor politici.
Interviul integral poate fi urmărit online.
The post Compensațiile – pentru vulnerabili, pensiile – prioritare. Interviu IPN cu Natalia Plugaru appeared first on ipn.md.