Inițiativa prevede ca angajații să poată lucra cel puțin două zile pe săptămână de acasă, acolo unde natura activității permite acest lucru, și a generat deja o amplă dezbatere internațională despre viitorul muncii flexibile, scrie Ziarul Financiar.
Dreptul la munca de acasă, o inițiativă cu impact economic și social
Potrivit autorităților din Victoria, dreptul la munca de acasă ar aduce beneficii semnificative atât pentru angajați, cât și pentru economie. Reducerea timpului petrecut în trafic, scăderea costurilor de transport și un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală sunt printre principalele argumente invocate. Guvernul susține că aceste schimbări pot contribui la creșterea productivității și la îmbunătățirea sănătății mintale a angajaților.
Un articol recent din Financial Times subliniază că modelul propus de Victoria este urmărit cu interes la nivel global, întrucât ridică o întrebare esențială: poate statul să reglementeze flexibilitatea muncii fără a afecta competitivitatea companiilor?
De la beneficiu la drept: munca de acasă intră în legislație
Până recent, dreptul la munca de acasă era negociat individual sau acordat ca beneficiu de către angajatori, mai ales după pandemie. Criza sanitară a demonstrat însă că munca la distanță este viabilă pentru milioane de angajați. În Australia, mulți lucrători și-au adaptat complet stilul de viață la acest model, iar revenirea forțată la birou a stârnit nemulțumiri.
Conform sondajelor citate de autorități, peste 60% dintre cetățenii statului Victoria susțin inițiativa, semn că societatea se îndreaptă spre o economie orientată mai degrabă spre rezultate decât spre prezența fizică.
Dreptul la munca de acasă și reacția mediului de afaceri
Deși sindicatele și angajații privesc favorabil proiectul, unele organizații de business avertizează că impunerea dreptului la munca de acasă prin lege ar putea reduce flexibilitatea managerială. Companiile se tem că vor pierde controlul asupra modului în care evaluează performanța și cultura organizațională.
Cu toate acestea, experții consideră că legea ar putea forța firmele să adopte noi metode de măsurare a productivității, bazate pe rezultate, nu pe orele petrecute la birou.
Dacă va fi adoptată, legea din Victoria ar putea deveni un precedent global, redefinind raportul dintre muncă, spațiu și reglementare. Dreptul la munca de acasă nu ar mai fi un privilegiu, ci o normă legală, cu potențial de a remodela piața muncii la nivel internațional.