Sistemul de protecție socială din Republica Moldova a reușit, în acest an, să evite dezechilibre majore, dar nu a produs transformările structurale așteptate de populație. De această părere este experta în politici sociale, Mariana Iațco, care a menționat pentru IPN că reformele au avansat lent, în pofida presiunilor sociale și economice tot mai accentuate.
„Dacă ar fi să sintetizăm într-o frază, aș spune că sistemul de protecție socială a reușit să mențină un echilibru fragil între presiunile externe și angajamentele interne, însă politicile sociale încă nu au livrat cu adevărat schimbările structurale promise populație”, afirmă Mariana Iațco, conferențiară universitară a USM, doctor în științe politice.
Progrese punctuale, reforme fragmentate
Potrivit expertei, autoritățile au făcut pași vizibili în digitalizarea prestațiilor sociale și în direcționarea mai exactă a ajutoarelor către beneficiarii eligibili. Totuși, sistemul rămâne fragmentat, iar ritmul reformelor este sub așteptări. Deși există o deschidere mai mare spre colaborarea cu societatea civilă, multe inițiative au rămas la nivel de intenție.
Unul dintre rezultatele concrete ale anului a fost majorarea ajutorului social minim garantat, de la 1 196 la 1 388 de lei, măsură care a oferit un sprijin temporar pentru familiile vulnerabile, afectate de inflația persistentă. „De asemenea, extinderea programului de sprijin pentru familiile monoparentale, precum și creșterea bugetului total pentru asistența socială cu circa 12%, sunt semnale pozitive care merită subliniate”, a precizat experta.
Copiii, vârstnicii și persoanele cu dizabilități, în continuare vulnerabili
Protecția copilului continuă să fie un domeniu deficitar, în special la nivel local. Accesul inegal la servicii și suprasolicitarea centrelor existente mențin riscuri ridicate pentru copiii aflați în situații de vulnerabilitate. „Doar 60% dintre raioane au acces la servicii de asistență parentală profesionistă, iar multe centre de plasament sunt suprasolicitate”, notează Mariana Iațco.
Potrivit ei, în cazul vârstnicilor și al persoanelor cu dizabilități, politicile sociale nu asigură încă un nivel de trai adecvat. Datele Ministerul Muncii și Protecției Sociale arată că, deși pensiile au fost indexate, valorile minime nu acoperă costurile reale ale unui coș de consum decent. Situația este și mai dificilă pentru persoanele cu dizabilități, ale căror venituri rămân sub pragul minim de existență.
„În 2025, politicile sociale destinate vârstnicilor și persoanelor cu dizabilități rămân insuficiente pentru a asigura un nivel de trai adecvat. Deși pensiile au fost indexate, impactul asupra reducerii sărăciei în rândul acestor grupuri este încă unul limitat”, subliniază experta.
Sărăcie extinsă și disparități teritoriale
Mariana Iațco precizează că sărăcia rămâne una dintre cele mai grave probleme sociale. Continuarea șocurilor inflaționiste din ultimii ani, însoțite cu o creștere economică precară și vulnerabilități sociale cronice, a produs o situație dramatică pentru majoritatea populației.
„În anul 2025, rata sărăciei absolute a atins 33,6% din populație, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime dintre cetățeni trăiesc cu venituri sub pragul minim necesar pentru acoperirea nevoilor de bază, iar peste un sfert nu are acces la servicii medicale, învățământ, canalizare, apă potabilă, sisteme de încălzire și muncă decentă”, explică experta.
Totodată, în anul 2025 s-au remarcat disparități structurale semnificative între mediul rural și cel urban. În zonele rurale, rata sărăciei absolute se ridică la 42,9%, aproape dublu față de mediul urban, unde este 21,6%, ceea ce reflectă decalaje persistente în accesul la locuri de muncă decente, servicii publice, infrastructură și oportunități economice.
Potrivit expertei, și crizele energetice recente au amplificat aceste vulnerabilități, crescând costurile pentru încălzire și utilități și reducând capacitatea gospodăriilor sărace de a face față cheltuielilor curente.
Presiuni demografice și provocări pentru viitor
În analiză se menționează că o altă provocare în domeniul social continue să fie scăderea demografică și îmbătrânirea populației, care reprezintă un risc social strategic. În ultimele decenii Republica Moldova se confruntă cu un declin persistent al populației, combinat cu rate scăzute de natalitate și emigrarea accelerată a tinerilor.
„În absența unor politici demografice și sociale coerente, aceste tendințe riscă să devină factori structurali de frânare a dezvoltării pe termen lung”, avertizează Mariana Iațco.
Potrivit ei, din perspectivă sistemică, evoluțiile demografice și sociale din 2025 au generat efecte cumulative cu impact major asupra economiei și coeziunii sociale. Presiunea asupra sistemelor de pensii și de asigurări sociale a crescut, pe fondul deteriorării raportului dintre populația activă și cea inactivă, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară pe termen mediu și lung.
Îmbătrânirea accelerată a populației accentuează vulnerabilitățile, mai ales în mediul rural, unde depopularea și accesul limitat la servicii medicale și sociale sporesc riscul de excluziune.
Totodată, reducerea continuă a forței de muncă active diminuează capacitatea economiei de a asigura o creștere sustenabilă și afectează competitivitatea și atractivitatea investițională, în lipsa unor politici demografice și sociale coerente.
Progrese punctuale, restanțe structurale
În privința ritmului reformelor, experta menționează că anul 2025 a adus rezultate vizibile mai ales în zona digitalizării. Aproape 78% dintre cererile pentru prestații sociale au fost depuse online, ceea ce a redus presiunea asupra funcționarilor și a diminuat riscul erorilor administrative.
În schimb, reformele cu impact structural au avansat lent. Evaluarea dizabilității și crearea unei baze de date sociale naționale au fost amânate în repetate rânduri. În paralel, sistemul social continuă să fie afectat de sărăcia ridicată, inegalitățile regionale și demografice, disfuncțiile pieței muncii și impactul crizelor externe, inclusiv cele energetice.
„Problemele date sunt agravate de contextul migrației, corupției instituționale și decalajelor în dezvoltarea rurală. Eforturile de reformă și integrarea europeană oferă o direcție de politică, însă implementarea efectivă și sustenabilă rămâne o provocare centrală în agenda socială a țării”, spune Mariana Iațco.
Recomandări pentru 2026
Privind spre 2026, perspectivele sociale rămân tensionate, pe fondul migrației continue, al scăderii populației active și al riscurilor generate de instabilitatea climatică. În acest context, experta subliniază necesitatea accelerării reformelor și a unei abordări integrate.
„Recomandările-cheie pentru anul următor ar fi consolidarea domeniului social prin răspunderea eficientă la provocările iminente. În continuare este important ca Guvernul să adopte un pachet coerent de măsuri structurale. În primul rând, introducerea mecanismului unic de evaluare a vulnerabilităților ar permite o identificare mai corectă și rapidă a nevoilor reale ale beneficiarilor, reducând decalajele și dublările în acordarea ajutoarelor sociale”, notează Mariana Iațco.
De asemenea, ea menționează că programele de formare profesională trebuie corelate mai strâns cu cerințele pieței muncii, iar serviciile comunitare pentru vârstnici, inclusiv îngrijirea la domiciliu, trebuie extinse.
O altă recomandare vizează consolidarea unui sistem digitalizat și transparent al venitului minim garantat, menit să simplifice accesul la prestații și să asigure o distribuire echitabilă a resurselor publice.
The post Politicile sociale în 2025: un echilibru fragil, fără reforme structurale reale – expertă appeared first on ipn.md.