Conflictele din Fondul Proprietatea, culminate în septembrie cu anularea procesului de selecție a administratorului și demiterea fostei conduceri, au scos la iveală o vulnerabilitate structurală majoră: lipsa unei separări reale între cei care decid și cei care verifică.
Răspunsul a venit printr-o premieră pentru piața de capital din România: numirea primului membru independent, neexecutiv, în Comitetul de Audit. Un model de control care ridică o întrebare legitimă și dincolo de mediul financiar: ce se întâmplă atunci când instituțiile se verifică singure, inclusiv în justiție.
Ce este un Comitet de Audit și de ce contează independența
Comitetul de Audit este o structură tehnică, specializată și independentă, cu rolul de a evalua riscurile unei organizații, de a analiza raportările financiare, de a verifica eficiența controalelor interne și de a gestiona relația cu auditorii interni și externi. Acesta raportează către Consiliul de Administrație sau către Comitetul Reprezentanților, fără a avea atribuții executive.
Problema apare atunci când această funcție este ocupată de persoane care nu au pregătirea necesară sau care sunt implicate direct în conducerea executivă. În lipsa expertizei și a independenței, controlul devine formal, iar riscurile reale pot rămâne nedetectate. Mult timp, în România, Comitetele de Audit au funcționat cu membri care aveau și roluri executive, fără o separare clară a responsabilităților, ceea ce a generat situații de lipsă de obiectivitate și conflicte de interese.
Adoptarea unui nou Cod de Guvernanță de către Bursa de Valori București a marcat o schimbare de paradigmă, stabilind criterii mai stricte privind competența și independența membrilor Comitetelor de Audit.
Fondul Proprietatea, un caz-școală pentru piața românească
Fondul Proprietatea a devenit primul mare actor care a aplicat aceste principii în mod concret, prin numirea unui președinte independent, neexecutiv, al Comitetului de Audit. Decizia a fost privită ca un semnal puternic către investitori și către restul pieței, în contextul în care tensiunile interne și nemulțumirile acționarilor au dus la anularea procesului de selecție a administratorului Fondului.
În acest context, Dr. Kristine Bago, auditor financiar cu experiență internațională și antreprenoare în domeniul serviciilor financiare, a explicat ce ar fi putut preveni un astfel de deznodământ.
„Dacă, în structura de guvernanță anterioară, ar fi existat un membru independent, neexecutiv, în Comitetul de Audit, nu cred că acționarii Fondului ar fi ajuns în situația pe care au experimentat-o în luna septembrie”, a declarat Kristine Bago.
Rolul unui astfel de membru este de a identifica din timp alocări financiare nejustificate, lipsa documentelor justificative, rapoarte supraevaluate sau potențiale conflicte de interese în procesele de selecție. Aceste verificări nu ar trebui să cadă în sarcina acționarilor, ci să fie realizate în mod profesionist, în interiorul structurii de guvernanță.
De la control financiar la controlul puterii
Modelul introdus la Fondul Proprietatea depășește sfera strict financiară. El se bazează pe un principiu fundamental: separarea clară între cei care decid și cei care verifică. Același principiu stă (sau ar trebui să stea) la baza funcționării statului de drept și a independenței justiției.
Fără a face paralele factuale sau acuzații concrete, dezbaterile recente din spațiul public despre influență, putere și lipsa mecanismelor de control în sistemul judiciar arată cât de fragil devine un sistem atunci când verificarea este exercitată doar din interior, fără o distanță reală față de decident.
Independența, fără compromisuri
În activitatea de audit, independența nu este negociabilă. Orice abatere de la standardele internaționale sau de la reglementările locale trebuie raportată, indiferent de context sau de actorii implicați.
„Când vine vorba de independența auditorului, nu există cale de mijloc. Orice abatere trebuie raportată, indiferent de interese sau de impact”, a mai spus dr. Kristine Bago.
Această abordare este esențială pentru credibilitatea raportărilor financiare și pentru protejarea intereselor tuturor acționarilor, în special a celor mici, care nu au acces direct la mecanismele de decizie.
Reporter: Putem spune că Fondul Proprietatea este cel care a schimbat în bine această practică prin numirea unui președinte al Comitetului de Audit independent, neexecutiv?
Kristine: Cu siguranță. Este o premieră pentru piața de capital din România și o dovadă a viziunii extraordinare a acționarilor din cadrul Fondului.
Este o dovadă extremă de maturizare a pieței și de conturare a unei bune guvernanțe, atât punctual în cadrul Fondului Proprietatea, cât și în general pentru piața din România, pentru că, având astfel de modele, cu siguranță și alte companii sau alți acționari le vor replica.
Această decizie va aduce și mai mulți investitori, atât în Fondul Proprietatea, cât și în general în mediul de afaceri românesc, deoarece această arhitectură se aliniază standardelor internaționale de bună guvernanță, „the audit triangle”, oferind o asigurare și o încredere mult mai mare asupra separării rolurilor de supraveghere, de asigurare și de opinie independentă, mărind totodată și forța modelului actual de guvernanță.
Practic, funcția de audit este întărită prin independență, oferind acționarilor o garanție suplimentară de transparență și eliminând orice potențială suprapunere de atribuții.
Reporter: Ce ne puteți spune despre anularea procesului de selecție al administratorului Fondului din luna septembrie, în care acționarii au demis și fosta conducere?
Kristine: Legat de acest subiect, pot spune ceea ce am declarat și în timpul prezentării candidaturii mele în fața acționarilor Fondului Proprietatea.
Dacă, în structura de guvernanță anterioară, ar fi existat un membru independent, neexecutiv, în Comitetul de Audit, nu cred că acționarii Fondului ar fi ajuns în situația pe care au experimentat-o în luna septembrie a acestui an.
Aș dori să ofer, în acest sens, câteva exemple generale despre rolul unui asemenea membru independent, neexecutiv, în Comitetul de Audit:
- Un membru independent, neexecutiv, detectează imediat orice sumă exorbitantă alocată unui proces și o investighează în detaliu.
- De asemenea, acesta observă lipsa documentelor justificative, de exemplu a livrabilelor, pentru care o companie plătește sume consistente.
- Analizează anumite rapoarte, în primul rând prin coroborarea cu celelalte prețuri din piață, și își dă seama că un raport, de exemplu de 1,5 pagini, nu poate costa cât un raport de audit financiar, pentru care se muncește un an.
- De asemenea, verifică partenerii înscriși într-un proces de selecție, solvabilitatea acestora, structura capitalului utilizat și capacitatea de a administra un anumit nivel de active, entitățile afiliate partenerilor înscriși și rezultatele lor financiare, dar și posibilele implicări ale personalului-cheie, precum nepotismul sau afilierile publice, care reprezintă conflicte de interese.
Aceste aspecte, dar și altele, sunt sesizate și adresate de către acest membru independent, neexecutiv, din cadrul Comitetului de Audit. Nu este treaba acționarilor să facă ei acest lucru.
De aceea, astfel de structuri de guvernanță, cu o componentă specifică, trebuie să existe nu doar la Fondul Proprietatea, ci în orice companie mare, pentru a asigura transparența proceselor și buna guvernanță.
Reporter: Kristine, ai fost primul membru independent din Comitetul de Audit al Fondului Proprietatea. Cum ai reușit să te faci auzită într-un mediu în care majoritatea deciziilor erau influențate de stat sau de acționari mari?
Kristine: Cărămida de bază este reprezentată, desigur, de latura academică, unde am urmat toate cele trei etape pe plan local, dar și internațional, obținând certificarea ACCA, prin care am devenit auditor financiar recunoscut global în 170 de țări.
Cred că, în orice domeniu, brandul face diferența.
Am început să îmi construiesc un brand încă din perioada în care eram angajată în cele mai mari companii de consultanță financiară la nivel global, Big4, adică aproximativ acum 10 ani. Apoi am început să scriu articole de specialitate și să apar în media de business românească, oferind de multe ori expertiza mea pro bono, pentru a-mi demonstra abilitățile tehnice.
A urmat apoi exit-ul meu din Big4 și începutul pe partea antreprenorială, iar acest pas a fost posibil tot datorită brandului deja format în mediul de business din România.
Reporter: Care a fost cel mai greu moment în care independența ta a fost pusă la încercare și cum ai reușit să rămâi obiectivă?
Kristine: Voi răspunde în mod general la această întrebare. Ca auditor financiar, ești expus constant la diverse riscuri la adresa independenței tale, în primul rând datorită rolului, iar mai apoi datorită contextului, fie că ne referim la nivel macro sau la nivel micro.
Când vine vorba de independența auditorului, nu există cale de mijloc.
Orice abatere de la standardele internaționale de audit (ISA) și de la reglementările locale trebuie raportată, indiferent de actori, interese sau impact.
Menținerea obiectivității în activitatea de audit financiar este esențială pentru a asigura corectitudinea și credibilitatea raportărilor financiare.
Reporter: În ce fel experiența ta poate schimba modul în care se iau deciziile în fonduri de investiții din România, astfel încât interesele micilor acționari să nu fie ignorate?
Kristine: Experiența mea în audit financiar contribuie la transparență, conformitate și integritate financiară, facilitând luarea deciziilor informate de către conducere și ajutând toți acționarii prin protejarea și maximizarea intereselor lor.
Reporter: În practică, ce mecanisme ai introduce sau ai susține pentru a preveni ca deciziile strategice ale fondului să fie dictate de interesele personale ale conducerii sau ale statului?
Kristine: Modelul acestei structuri de guvernanță urmărește clarificarea separării dintre Comitetul Reprezentanților și Comitetul de Audit, pentru a întări independența instituțională, a preveni conflictele de interese și a consolida buna guvernanță a Fondului.
Tocmai prin introducerea acestui mecanism complet nou ca structură în România se previn astfel de situații neconforme și se protejează și se maximizează interesele acționarilor.
Punctual, prin intermediul expertizei și experienței acumulate de mine, precum și al verificărilor pe care le voi derula, voi furniza transparent toate informațiile financiare necesare luării unor decizii strategice informate.
Reporter: Privind viitorul Fondului Proprietatea, ce schimbări ai vrea să vezi implementate pentru a evita scandaluri și conflicte asemănătoare cu cele recente din procesul de selecție a administratorului?
Kristine: Cred că schimbarea este dată chiar de poziția pe care o ocup, având în vedere că anterior această poziție era deținută de un membru cu rol executiv din Comitetul Reprezentanților.
Această schimbare urmărește separarea clară a celor două comitete: supravegherea strategică și auditul tehnic.
Comitetul Reprezentanților exercită supravegherea strategică a administratorului Fondului și reprezintă interesele acționarilor, în timp ce Comitetul de Audit are o funcție tehnică și independentă, concentrată pe calitatea raportărilor financiare, eficiența controalelor interne și relația cu auditorii interni și externi, ceea ce oferă o ancoră suplimentară de obiectivitate și profesionalism.