Scenariile privind evoluția consumului de energie electrică în Sistemul Energetic Național arată un optimism moderat, conform raportului ANRE. Documentul autorității a fost finalizat și transmis Parlamentului în luna iulie și a fost publicat pe site-ul autorității marți seara.
Evoluția (auto)consumului
Astfel, în scenariul de referință construit în concordanță cu proiecții și cu evoluțiile recente ale indicatorilor din sfera economiei s-a considerat o evoluție a PIB cu o dinamică medie anuală de aproximativ 3,4% pe termen mediu, în perioada 2023-2028, urmată de o creștere medie anuală a economiei de 2,4% în perioada 2028-2033.
Acestei tendințe de majorare a PIB, corelată cu elementele cheie ale politicii energetice europene, angajate spre îmbunătățirea eficienței energetice, îi corespunde, pe latura cererii de energie electrică, o evoluție cu dinamici medii anuale de creștere de aproximativ 2% pe întregul interval 2023-2033, respectiv o creștere de 2,4% în perioada 2023- 2028 și de 1,7%, în perioada 2028-2033, arată datele ANRE.
Evoluția consumului intern net de energie electrică în perioada 2017-2033 – scenariul de bază:
Sursa: ANRE
Analiza a pornit de la o bază de date pentru 36 de ani climatici
Pentru conturarea evoluției consumului anual de energie electrică și al profilului orar al acestuia conform scenariului de referință, echipa ANRE a luat în considerare și ipoteze referitoare la valorile variabilelor ce reflectă perspectivele viitoare ale pieței, neincluse în analiza econometrică, cum ar fi penetrarea vehiculelor electrice în sectorul transporturilor sau a tehnologiilor bazate pe pompe de căldură în sectorul de încălzire și răcire sau influența condițiilor meteorologice și altele.
Pentru captarea influenței variabilelor climatice asupra cererii de energie electrică definită de scenariul de referință a fost utilizată noua Bază de date PECD 4.1 disponibilă în cadrul ENTSO-E (Pan European Climate Database – PECD), ce include pentru fiecare țară serii de date orare corelate referitoare la temperatura aerului, precipitații, viteza medie a vântului și intensitatea radiației solare, pentru 36 de ani-tip, ce reprezintă 36 de scenarii anuale cu caracteristici diferite din punct de vedere meteorologic.
Potrivit ANRE, programul DFT – Demand Forecast Toolbox, dezvoltat în cadrul ENTSO-E pentru studiile de piață, realizează, pentru fiecare an (scenariu) climatic diferit, corelația dintre valoarea normalizată a consumului intern de energie electrică și temperatura exterioară, ținând cont de datele istorice și de ipotezele de evoluție macroeconomică și ale celorlalte variabile specifice scenariului analizat.
Din prelucrarea seriilor de date orare au rezultat palierele de sarcină caracteristice corespunzătoare scenariului de referință, modelat pentru caracteristici climatice cu probabilitate rezonabilă de apariție, ce se încadrează astfel în banda de variație orară descrisă de cei 36 de ani climatici, din care au fost extrase valorile excepționale (outliers) ale consumului, corespunzând unor evenimente meteorologice extreme cu probabilitate de apariție mai mică de 5%.
Consum minim și maxim pentru România
Astfel, conform datelor ANRE, consumul intern net în orizontul anului 2024 se încadrează între o limită minimă de 51,1 TWh și una maximă de 52,8 TWh.
În anul 2028, aceste limite sunt aștepteptate să crească la 56,5 TWh, cea minimă, și 58,4 TWh, cea maximă.
Peste opt ani, în 2033, consumul intern net anual este estimat să crească la 61,4, respectiv 63,5 TWh.
Limitele de variație ale consumului intern net cu temperatura – valori minime, maxime orare și total anual:
Sursa: ANRE
Documentul ANRE include și estimări privind (auto)consumul din surse regenerabile.
Conform ipotezelor ANRE din scenariul de referință, capacitatea centralelor electrice fotovoltaice (CEF) pe acoperiș va atinge 4.000 MW în 2033, contribuind la acoperirea unui (auto)consum anual de energie electrică de peste 5 TWh, valoare estimată pe baza factorului de încărcare mediu rezultat din PECD.
În ceea ce privește evoluția capacității de producere disponibile în SEN în perioada 2024-2033, în Scenariul de Referință au fost transpuse principalele tendințe generate de politica UE în materie de energie şi climă, reflectate și în obiectivele PNIESC, de promovare a eficienței energetice, dezvoltare a surselor regenerabile de energie și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, conform raportului ANRE.
Sursa: ANRE
„Această evoluție presupune intrarea în exploatare de noi capacități de producere din surse regenerabile, în special eolian, fotovoltaic, dar și hidro și biomasă într-o măsură mai mică”, se arată în raport.
Capacitățile de producere din surse regenerabile cu caracter intermitent prevăzute a fi instalate în scenariul de referință al Planului RET, construit pe baza informațiilor din PNIESC actualizat, comparativ cu versiunea în vigoare, în vederea atingerii noii ținte pentru 2030”, precizează autorii.
Astfel, conform noilor ținte prevăzute în proiectul de actualizare a Planului Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), se prevede o majorare cu aproximativ 5 GW a capacității totale solară și eoliană pentru anul 2030, față de valorile asumate în versiunea actuală.
Sursa: ANRE
Pe baza factorilor de încărcare orară determinați în PECD pentru cei 36 de ani climatici, echipa ANRE a determinat valorile medii și limitele de variație ale producției de energie electrică din surse eoliene și solare, pentru fiecare an țintă analizată.
Conform informațiilor comunicate de Hidroelectrica, în scenariul de referință s-a prevăzut finalizarea până în anul 2033 a unor centrale hidroelectrice mici aflate în diferite stadii de execuție, totalizând 455 MW. Capacitatea totală de producere de energie electrică din surse hidroelectrice va atinge astfel 6.768 MW, din care 3.396 MW pe firul apei și 3.372 MW cu lac de acumulare.
„Astfel, în perioada 2024-2033, sursele regenerabile vor înregistra o creștere totală de capacitate de aproximativ 11,6 GW (din care peste 11,1 GW eolian + solar), capacitatea totală SRE instalată în SEN in 2033 urmând să depășească 23,7 GW (inclusiv hidro)”, se arată în raportul ANRE.
Sursa: ANRE
Cât vor produce centralele clasice și câte se vor închide
Raportul ANRE include și situația centralelor convenționale, la nivelul anului 2024, care , un an mai târziu sunt modificate parțial.
Astfel, acesta include datele colectate de la principalii producători de energie electrică și termică în cogenerare au pus la dispoziția Transelectrica intențiile acestora de retragere definitivă din exploatare sau de retehnologizare a unor grupuri existente, ca urmare a depășirii duratei de viață normate și/sau a neconformării la cerințele de mediu ale Uniunii Europene (Directiva 2010/75/UE), asociate, în unele cazuri, cu înlocuirea acestora cu grupuri noi, mai performante, în principal pe gaze.
Potrivit ANRE, la nivelul anului 2024, 72% din grupurile din SEN cu puterea instalată mai mare de 20 MW, totalizând aproape 2,3 GW putere netă, au o vechime mai mare de 30 ani. Dintre acestea, la unele s-au realizat lucrări de retehnologizare şi/sau modernizare, fiind echipate cu instalații pentru reducerea emisiilor care le permit încadrarea în normele impuse de UE, altele, totalizând peste 2,0 GW, vor fi scoase din funcțiune până la sfârșitul anului 2025, urmate până în 2033 de alte grupuri pe gaze (0,3 GW).
„În total, pe măsura depășirii duratei de viață și de către alte grupuri, în Scenariul de Referință analizat, producătorii intenționează să retragă definitiv din exploatare capacități termo ce însumează peste 2,8 GW în perioada 2024–2033, din care 2,3 GW pe cărbune (lignit și huilă) și 0,5 GW pe hidrocarburi. Această reducere de capacitate va fi compensată prin instalarea de grupuri noi pe gaze naturale, totalizând peste 4,5 GW net, ce includ proiectele cu ciclu combinat CCGT de la Ișalnița și Turceni, prevăzute pentru PIF în 2026, potrivit Planului de restructurare – decarbonare al CE Oltenia, dar și de la Craiova, Iernut (Romgaz), Deva, București (ELCEN) ș.a”, se arăta în raportul finalizat în iulie.
Noi decizii ale Guvernului
Între timp, chiar marți, 23 decembrie, Cabinetul Bolojan a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, în vederea punerii în aplicare a calendarului de decarbonizare revizuit, convenit de România cu Comisia Europeană în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR).
Astfel, în conformitate cu angajamentele asumate inițial prin PNRR – Componenta 6, Reforma 1, România avea obligația retragerii din exploatare, până la sfârșitul anului 2025, a unei capacități totale de 1.755 MW din grupurile energetice pe bază de cărbune. În urma negocierilor cu Comisia Europeană, a fost aprobată ajustarea etapelor de îndeplinire a țintei inițiale, astfel încât până la data de 31 decembrie 2025 să fie retrași definitiv 1.045 MW, urmând ca până la data de 31 august 2026 să fie retrași suplimentar 710 MW, conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului nr. 14452/25 din 13 noiembrie 2025.
Potrivit Guvernului, prin menținerea în funcțiune, integral sau cu putere redusă, a capacităților energetice prevăzute în proiect, se asigură adecvanța Sistemului Electroenergetic Național, precum și continuitatea furnizării energiei termice către operatorii economici și populația din municipiile Craiova și Râmnicu Vâlcea.
Actul normativ instituie cadrul legal pentru reducerea controlată și definitivă a puterii electrice instalate la producătorii pe bază de lignit și huilă, prin modificarea licențelor de exploatare, prin decizie a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, în scopul alinierii la obiectivele de decarbonizare. Totodată, se introduce un mecanism sancționator proporțional cu cel aplicabil operatorilor economici care nu scot din exploatare capacitățile energetice pe bază de cărbune, constând într-o sancțiune contravențională de 5% din cifra de afaceri a operatorului economic care modifică licența furnizată drept dovadă pentru îndeplinirea țintei 119.
„De asemenea, se creează posibilitatea ajustării, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, a termenelor prevăzute în planurile de restructurare, în cazul actualizării și aprobării acestora de către Comisia Europeană, măsură necesară în contextul negocierilor privind Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia”, a explicat Palatul Victoria.
Ce urmează în domeniul nuclear
Specialiștii ANRE arată că, alături de gaze naturale, energia nucleară rămâne o soluție de dezvoltare strategică, ce va juca un rol important în asigurarea, atât a tranziției spre decarbonizare, cât și a securității energetice, prin punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) la începutul anului 2030 și a noilor unități 3 și 4 de la CNE Cernavodă, la sfârșitul anului 2030 și respectiv 2031, conform estimărilor SN Nuclearelectrica SA.
De menționat că decizia finală în cazul proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești nu a fost luată încă.
ANRE amintește că o discontinuitate în producția nucleară va avea loc în perioada 2027-2029, când este programată oprirea în retehnologizare a unității 1, pentru prelungirea duratei de viaţă cu 30 ani.
În acest context, tranziția energetică a României către tehnologii cu emisii scăzute de carbon și energie din surse regenerabile presupune un efort investițional considerabil în perioada 2024- 2033, corespunzător instalării unor capacități noi în SEN de ≈18 GW, conform Scenariului de Referință modelat.
Proiectele de reabilitare şi grupurile noi ce vor fi puse în funcțiune în Scenariul de Referință, în perioadele relevante, agregate pe categorii de centrale în funcție de combustibilul principal, înseamnă o creștere de 10.906 MW în perioada 2024 – 2028 și și de 7.990 MW în anii 2029 – 2033.
Sursa: ANRE
În conformitate cu acest program de dezvoltare, evoluția capacității totale de producere nete disponibile în SEN la nivelul anilor țintă 2024, 2028 și 2033 ilustrează reducerea participării cărbunelui (totale, a lignitului) în mixul de producere la nivelul anului 2026 şi înlocuirii acestuia în viitor cu gaze naturale, surse regenerabile și energie nucleară, în linie cu angajamentele UE în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Astfel, actuala felie a energiei din resurse hidro, cu cea mai mare cotă, este estimată să scadă în anii următori, în favoarea celoi eoliene și solare.
Potrivit estimărilor, energia eoliană va crește de la o cotă de 15,9% în 2024 (dintr-un total de 19,2GW) la 21,8% în 2033 (la un total estimat de 33,5 GW)
Energia solară va continuua ascensiunea, de la capacități cu o pondere de 20,3% în 2024, la 28,9%, în 2033.
Gazele naturale vor genera în 2024 21,2% din totalul energiei electrice, în creștere față de 2024, cu 12,2%, urmată de o descreștere la 17,9%, în 2033.
Structura capacității de producere nete disponibile în SEN – Scenariul de Referință:
Sursa: ANRE
Per anasamblu, ANRE estimează o creștere cu aproximativ 74% a capacităților de producție în următorii opt ani.
Mai concret, avansul este de la 19,2 GW în 2024 la 25,8 GW în 2028, apoi la 33,5 GW în 2033.
Evoluția capacității de producere disponibilă în SEN în Scenariul de Referință pentru anii țintă analizați, 2024, 2028 și 2033:
Sursa. ANRE