Economiștii sunt împărțiți. Unii consideră că impulsul fiscal de la Berlin ar putea duce la o „renaștere europeană”, în timp ce alții cred că efectele vor fi limitate de slăbiciuni structurale vechi și de incertitudinile geopolitice.
Impactul planului fiscal german, sub semnul întrebării
Germania, odinioară motorul economic al Europei, se află în recesiune de la finalul lui 2022.
Potrivit sondajului FT, creșterea economică a zonei euro este estimată la 1,2% în 2026, urmând să ajungă la 1,4% în 2027. Prognoza este, în linii mari, în acord cu cele mai recente estimări ale Băncii Centrale Europene.
Estimarea de anul trecut pentru 2025, care indica o creștere de 0,9%, s-a dovedit prea pesimistă, după ce economia UE a crescut cu 1,4%. De asemenea, temerile potrivit cărora BCE ar fi întârziat prea mult reducerea dobânzilor par acum nejustificate.
Deși opiniile privind creșterea economică sunt împărțite, există un consens larg că Banca Centrală Europeană a readus inflația sub control.
Nu toți economiștii sunt însă convinși că Germania va reuși să genereze o redresare amplă. „Creșterea cheltuielilor guvernamentale va stimula automat economia Germaniei, dar întrebarea-cheie este dacă acest lucru se va traduce într-o redresare mai largă”, a spus Henry Cook, economist la MUFG Bank.
Există temeri că o parte din noile împrumuturi vor finanța cheltuieli curente și sociale, nu investiții, iar fondurile alocate apărării vor avea un impact limitat asupra creșterii economice.
Felix Feather, economist la Aberdeen Investments, avertizează că „oricine se așteaptă la o revenire semnificativă a economiei Germaniei în 2026 va fi, cel mai probabil, dezamăgit”.
Riscuri externe și incertitudini pentru economia europeană
În paralel, industria europeană este sub presiune din cauza tarifelor de 15% impuse de SUA și a concurenței tot mai puternice din China, ceea ce afectează încrederea consumatorilor.
Deși tarifele americane „până acum nu au avut un impact negativ semnificativ asupra creșterii din zona euro”, Fabio Balboni, economist la HSBC, avertizează că „este posibil să fi văzut doar vârful aisbergului”.
Un alt risc major este o eventuală spargere a „bulei inteligenței artificiale” pe piețele americane. „O corecție severă a evaluărilor din sectorul tehnologic american rămâne cel mai mare risc global”, a avertizat Christian Schulz, economist-șef la Allianz Global Investors.
Totuși, unii economiști văd și scenarii mai optimiste, inclusiv un acord de pace sau un armistițiu durabil în Ucraina.