Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, a declarat la Antena 3 CNN că va propune în CSAT redeschiderea discuției privind declasificarea valorii totale a ajutoarelor acordate de România Ucrainei de la începutul războiului.
„Sunt sută la sută de acord să se spună valoarea atunci când asta nu influențează nimic strategic”, a afirmat Miruță.
Ministrul a precizat că decizia de clasificare a fost luată de CSAT pe mandatul fostului președinte, nu de actuala conducere.
Ministrul a explicat că poate fi făcută publică valoarea ajutoarelor fără a specifica tipul de echipamente trimise.
„Nu este indicat să spun că Armata Română a dat 100 de ceva sau 1.000 de ceva, pentru că specialiștii din zona militară pot descompune și afla numerele”, a spus Miruță.
Conform jurnaistei, Consiliul Fiscal a estimat că România a acordat Ucrainei aproximativ 1,5 miliarde de euro de la începutul războiului, dar cifra oficială rămâne clasificată. Miruță a subliniat că există două metode de evaluare: valoarea de inventar (prețul la care echipamentele au fost cumpărate) și valoarea de piață actuală, care diferă semnificativ.
Clasificarea datelor se justifică prin poziția strategică a României
La finalul anului 2025, România a acordat 50 de milioane de euro prin mecanismul NATO de ajutorare a Ucrainei, decizie făcută publică intenționat. „Banii duc în bugetul NATO și Statele Unite livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat ministrul, demontând afirmațiile că această sumă ar fi secretă.
Miruță a justificat clasificarea datelor prin poziția strategică a României.
Miruță a explicat de ce România nu poate fi comparată cu Franța sau Germania în ceea ce privește publicarea ajutoarelor pentru Ucraina. „Între Federația Rusă și Franța mai sunt vreo șase țări, nu sunt în situația de risc cum este România”, a spus ministrul, adăugând că Franța are și umbrelă nucleară.
„Nepublicarea sumei menține un teren fertil pentru extremism”, a subliniat Miruță, subliniind că deciziile strategice nu se iau uitându-te la voturi, ci cu responsabilitate.
„Voi propune repornirea acestei discuții, având în vedere situația anului 2026”, a conchis Miruță, subliniind că decizia finală aparține membrilor CSAT și președintelui României.