Deputata PNL Alina Gorghiu a prezentat vineri, într-un comunicat de presă, concluziile apărute în urma răspunsului oficial al MAI privind utilizarea brățărilor electronice în primele 12 luni de aplicare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică la nivel național.
Potrivit datelor, peste 5.100 de persoane au fost monitorizate electronic în acest interval, majoritatea în cazuri de violență domestică.
„Au fost montate brățări electronice unui număr de 5.126 de persoane în primele 12 luni în care monitorizarea electronică s-a aplicat la nivel național. Aplicarea dispozitivelor de monitorizare trebuie susținută în continuare prin resurse și colectarea de date clare”, a declarat Alina Gorghiu.
Răspunsul MAI la interpelarea parlamentară, care a vizat perioada 1 octombrie 2024 – 1 octombrie 2025, arată că sistemul este funcțional în toată țara.
Cel mai important aspect subliniat este creșterea siguranței victimelor violenței odată cu funcționarea mecanismului.
Datele indică faptul că monitorizarea electronică este utilizată preponderent în baza Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
Aceasta este principala situație în care se dispune montarea brățărilor.
Deputata PNL a declarat că important este și impactul noii legislații.
După intrarea în vigoare, la 31 august 2024, a Legii 26/2024 privind ordinul de protecție, care extinde protecția victimelor indiferent de tipul de violență sau de relația cu agresorul, brățările electronice au fost utilizate și în baza acestui act normativ în aproape toate județele țării.
Excepție fac doar județele Arad, Sălaj și Teleorman.
Totodată, Alina Gorghiu menționează că datele Inspectoratului General al Poliției Române relevă diferențe mari între județe în ceea ce privește aplicarea măsurii.
„În București și în județe precum Bacău, Cluj, Galați, Iași sau Vrancea măsura este utilizată într-un număr ridicat de cazuri, în timp ce în alte județe – precum Giurgiu, Mehedinți, Caraș Severin sau Covasna – numărul este considerabil mai redus. Aceste diferențe nu trebuie interpretate ca o lipsă de implicare a autorităților locale, ci ca un semnal clar că este nevoie de instrumente suplimentare de analiză, date detaliate și resurse bugetare adecvate, pentru a înțelege mai bine realitatea din teren și pentru a sprijini aplicarea unitară a legii.”, se arată în comunicat.
Un alt aspect important semnalat este lipsa unor date statistice clare privind situațiile în care victimele refuză montarea brățării electronice.
Potrivit MAI, aceste informații nu sunt colectate în mod structurat, ceea ce face imposibilă o analiză aprofundată a cauzelor refuzului și identificarea unor soluții de sprijin pentru victime.
Alina Gorghiu crede că sunt necesare mai multe măsuri în acest sens, precum alocarea de resurse bugetare dedicate, realizarea unui studiu național privind aplicarea brățărilor electronice, analiza motivelor pentru care unele victime refuză această măsură și formularea de politici publice bazate pe date reale, nu doar pe statistici generale.
„Poliția Română și instituțiile implicate aplică legea în limitele cadrului existent. Tocmai de aceea, este responsabilitatea decidenților politici să asigure finanțare, cercetare și politici publice fundamentate, astfel încât brățara electronică să fie utilizată cât mai eficient și uniform, în interesul victimelor”, a mai transmis deputata PNL.