Noi cercetări genetice sugerează că oamenii au fost infectatți cu tulpini de HPV care pot provoca cancer cu mult mai devreme decât se credea anterior, potrivit SmithsonianMag.
Oamenii de știință care au analizat ADN antic au descoperit dovezi că Ötzi, Omul Ghețurilor, care a trăit acum aproximativ 5.300 de ani, era probabil purtător al HPV16, o tulpină cu risc ridicat, asociată și astăzi cu apariția cancerului.
Cunoscut sub numele de Ötzi, vânătorul preistoric a fost descoperit în 1991 de doi turiști germani, conservat în gheață în Munții Alpi, la granița dintre Italia și Austria.
Corpul său era îmbrăcat cu haine din blană, purta sandale din piele și era însoțit de un arc, săgeți și un topor din cupru, oferind indicii despre modul de viață al epocii.
Analizele arheologice indică faptul că bărbatul avea aproximativ 45 de ani, o înălțime de circa 1,66 metri și o greutate estimată la 50 de kilograme.
Cercetătorii consideră că moartea sa a fost cauzată de epuizare fizică, combinată cu efectele unei răni mai vechi, netratate.
Rezultatele, publicate în luna decembrie sub formă de preprint, au identificat aceeași tulpină virală și în rămășițe umane vechi de aproximativ 45.000 de ani.
Împreună, aceste descoperiri indică faptul că HPV a însoțit evoluția umană timp de mii de ani.
Urmărirea HPV în rămășițe umane antice
Cercetătorii au analizat date ADN disponibile public, atât de la Ötzi, cât și de la așa-numitul Om din Ust’-Ishim, al cărui femur a fost descoperit în vestul Siberiei.
Ei au căutat secvențe genetice care corespund HPV16, una dintre cele mai răspândite și periculoase tulpini de papilomavirus uman.
Ambele genomuri antice au conținut multiple potriviri confirmate cu linia HPV16A.
Potrivit echipei de cercetare, este puțin probabil ca aceste rezultate să fie întâmplătoare și sugerează puternic infecții active în timpul vieții celor două persoane.
Reevaluarea originilor unui virus cauzator de cancer
HPV este responsabil pentru aproximativ cinci la sută din cazurile de cancer la nivel global, însă originile sale evolutive au rămas neclare.
O teorie mai veche susținea că oamenii ar fi dobândit tulpinile cu risc ridicat de la neandertalieni, prin încrucișări între specii.
Totuși, prezența HPV16 în rămășițe umane atât de vechi, în contextul unor dovezi virale limitate la neandertalieni, pune sub semnul întrebării această ipoteză.
Unii experți avertizează că concluziile rămân provizorii, din cauza numărului redus de probe și a faptului că oamenii moderni timpurii aveau deja ADN neandertalian.
De ce descoperirea rămâne importantă
Deși studiul este puțin probabil să schimbe vaccinurile sau tratamentele existente, cercetătorii subliniază valoarea sa științifică.
Rezultatele sugerează că HPV-urile asociate cu cancerul nu sunt agenți patogeni moderni, ci însoțitori virali de lungă durată, care au evoluat odată cu omenirea.