Ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit luni în cadrul unei conferințe de presă despre proiectele incluse în aplicația României pentru finanțare prin programul european SAFE, ce are scopul să sprijine consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre.
Radu Miruță a explicat că unul dintre obiectivele centrale ale acestui program este cooperarea între companii din industria internațională de apărare, care dețin tehnologii moderne, și fabrici din industria națională de apărare.
„Prin acest mecanism va exista o cooperare prin care companii cu licență și tehnologii de ultimă generație vor fi aduse în aceeași curte cu fabrici din industria națională de apărare, fiind nevoite să producă în comun. Se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare”, a declarat ministrul.
Acesta a afirmat că miza nu este doar relansarea unor capacități industriale, ci și crearea condițiilor pentru ca acestea să poată produce și după finalizarea proiectelor finanțate.
„Se vor dezmorți câteva segmente din industria națională de apărare și este o provocare ca după ce vor fi dezmorțite, să aibă capacitatea să producă și pentru alte contracte după ce se vor fi analizate acestea. Cu privire la aceste proiecte, v-am spus de multe ori că eu consider că e foarte important ca ele să fie publice. Nu este niciun secret de la mijloc atunci când e vorba de bani publici.”, a spus Radu Miruță.
Potrivit datelor prezentate, aplicația României prin programul SAFE include 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro.
Dintre acestea, 10 proiecte sunt realizate prin achiziții în comun cu alte state, iar 11 vizează achiziții individuale ale statului român, a transmis Miruță.
Radu Miruță a oferit și câteva exemple de achiziții în comun deja asumate. Un contract este semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro, o achiziție realizată împreună cu alte șase state. Tot din Franța vor fi achiziționate 12 elicoptere H225, precum și 12 sisteme radar, în cadrul unor programe comune.
De asemenea, România va cumpăra în cooperare cu Germania trei sisteme de apărare antiaeriană care vor completa sistemul Patriot și două sisteme de comandă pentru apărarea antiaeriană.
Lista proiectelor prezentate de ministru include, printre altele, transportoare blindate Piranha 5, platforme de transport și logistică, nave de patrulare maritimă, elicoptere multi-misiune, sisteme de rachete navale, armament individual de tip NATO, sisteme de drone pentru supraveghere, radare, muniție și sisteme moderne de apărare antiaeriană.
Unele dintre aceste proiecte depășesc sute de milioane de euro, iar altele vizează dezvoltarea de capabilități tehnologice avansate, inclusiv software militar și sisteme de simulare și antrenament, a mai declarat Ministrul Apărării.
Referitor la modul în care vor fi selectați furnizorii, Radu Miruță a explicat că există un cadru stabilit printr-o ordonanță de urgență adoptată de Guvern.
Ministerul Apărării va transmite criteriile operaționale, în timp ce Ministerul Economiei va stabili criteriile de cooperare și procentul de producție realizat în România.
Aceste elemente vor fi integrate de un grup de lucru coordonat de Cancelarie, urmând aprobarea în CSAT și demararea contractelor.
„Da, se poate. Da, armata are nevoie de o astfel de înzestrare”, a mai spus Radu Miruță.