Psihologii numesc acest fenomen „mattering” (sentimentul că contezi) și îl plasează imediat după nevoile de hrană și siguranță. Când oamenii percep că sunt importanți pentru cineva, funcționează mai bine emoțional, devin mai rezilienți și mai bine conectați social, scrie CNN.
Dimpotrivă, lipsa acestui sentiment poate genera comportamente distructive, precum izolarea, abuzul de substanțe sau agresivitatea. Jurnalista Jennifer Breheny Wallace observă că multe forme de furie socială, sentimente sau radicalizări pot fi, de fapt, strigăte disperate după validare și atenție.
Cei cinci stâlpi ai sentimentului de „a conta”
Conform cercetărilor invocate de Wallace, există cinci elemente esențiale care construiesc această senzație de importanță:
- Recunoașterea: A fi apreciat pentru cine ești, nu doar pentru performanțele tale.
- Încrederea: Siguranța că există persoane care se pot baza pe tine.
- Importanța: Conștientizarea că ești semnificativ pentru altcineva, inclusiv prin gesturi mici.
- Acordarea emoțională: A fi ascultat și înțeles cu adevărat.
- Extensia ego-ului: Sentimentul că există o investiție emoțională mutuală între tine și ceilalți.
În societatea contemporană, multe schimburi de ajutor au fost înlocuite de servicii plătite (servicii de bonă, livrări, îngrijire medicală la domiciliu). Deși eficiente, acestea reduc oportunitățile de a ne simți utili unii altora. Relațiile devin tranzacționale, nu transformaționale, iar fără dovada dependenței reciproce, sentimentul de a conta se erodează.
Paradoxul energiei: De ce „a oferi” te încarcă în mod pozitiv
Deși oboseala este un simptom comun, Wallace susține că energia umană nu funcționează ca un cont bancar (care se golește), ci ca un mușchi (care se întărește prin exercițiu). Actele mici de sprijin în familie, la muncă sau în comunitate pot crește sentimentul de scop, oferind mai multă energie decât consumă.
Părinții și cei care îngrijesc persoane dependente se simt adesea indispensabili, dar invizibili. Epuizarea apare atunci când oferi constant, fără ca propriul sentiment de valoare să fie reînnoit de ceilalți.
Soluția nu este autoizolarea sau „self-care-ul” superficial, ci relațiile autentice. Studiile arată că doar o oră pe săptămână petrecută cu oameni care ne fac să ne simțim văzuți poate crește semnificativ reziliența emoțională.
Grija de sine: sentimente calculate, nu egoism
Contrar miturilor, a avea grijă de tine nu înseamnă a-i neglija pe alții. Dimpotrivă, Wallace explică că este o condiție prealabilă pentru a oferi sprijin sustenabil. „Nu poți oferi constant ceea ce nu deții”, subliniază ea. Prioritizarea propriilor nevoi creează resursele necesare pentru a fi prezent, empatic și disponibil în sentimente pentru ceilalți.
Într-o lume grăbită și fragmentată, sentimentul că și „tu contezi” rămâne unul dintre cei mai puternici factori ai împlinirii. Acesta nu se cumpără și nici nu se externalizează; se construiește prin relații reale, timp investit și atenție reciprocă.