Se anunță o primăvară tensionată pentru elevii din clasele terminale – a VIII-a și a XII-a: Federația Sindicatelor Libere din Educație „Spiru Haret”, a anunțat oficial că profesorii vor intra în grevă de avertisment în cele mai sensibile momente ale anului școlar: pe durata simulărilor examenelor naționale.
Decizia vine ca răspuns la nemulțumirile legate de măsurile din pachetul de austeritate cunoscut ca „Legea Bolojan”, potrivit Edupedu.ro, care publică o adresă oficială semnată de președintele Federației, Marius Nistor.
Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertisment
Protestele vor avea loc timp de două ore, în fiecare zi din perioada desfășurării simulărilor:
16 – 18 martie 2026 – simularea pentru clasa a VIII-a și 23 – 26 martie – simularea Bacalaureatului
„Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertisment, în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale, precum și ulterior”, se arată în document.
Acțiunea urmează să fie supusă aprobării membrilor printr-un referendum care va începe pe 2 februarie 2026.
De altfel, aceste proteste fac parte dintr-un val mai larg de acțiuni, dintre care, prima va fi la 4 februarie, în fața Guvernului, ale celor trei federații sindicale”, se arată în documentul federației „Spiru Haret”.
Revendicările profesorilor sunt aceleași
Lor li se alătură și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), formând un front comun al întregii comunități educaționale.
Cerințele sindicaliștilor sunt clare.
Ei revendică o inversare completă a unor măsuri adoptate recent:
- Revenirea la norma didactică anterioară din Legea învățământului
- Reducerea numărului de elevi în clasă la nivelul de dinainte de măsurile de austeritate
- Creșterea salariilor pentru plata cu ora, care, susțin ei, a fost echivalată cu aceea a unui muncitor necalificat
- Restabilirea sistemului de burse pentru elevi și studenți la nivelul anterior
„Degradarea calității actului educațional”
Marius Nistor a explicat la Prima News că aceste măsuri au condus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar”.
Sindicatele estimează că peste 2.000 de posturi didactice sunt puse în pericol doar prin majorarea numărului de elevi per clasă.
Alegerea unor date atât de sensibile a pichetărilor indică determinarea sindicatelor de a-și intensifica presiunea asupra Guvernului.