Ministerul Mediului ia în calcul lansarea unei aplicații digitale pentru monitorizarea zonelor de risc și revizuirea modului în care sunt stabilite zonele prioritare pentru biodiversitate, după ce au fost identificate erori majore și lipsă de consultare cu comunitățile locale.
Ideea unei aplicații digitale dedicate controalelor de mediu este tot mai aproape de a deveni realitate.
Diana Buzoianu, ministra Mediului, a declarat la Digi 24 că proiectul este deja discutat la nivel tehnic și ar putea schimba modul în care sunt identificate și gestionate zonele sensibile din punct de vedere ecologic.
Aplicație pentru mediu
„Am primit această întrebare de mai multe ori și mă gândesc serios să lansez o astfel de aplicație. Chiar suntem în discuții cu mai multe persoane să vedem exact cum putem să lansăm o astfel de aplicație, să fie și utilă, în sensul de a putea face controalele respective.”
Aplicația ar urma să includă hărți pentru zonele de risc, dar și informații detaliate despre ariile prioritare pentru biodiversitate, un subiect care a generat deja tensiuni, în special în zona Țării Făgărașului.
Hărțile pentru biodiversitate sunt în jaloanele PNRR
Unul dintre jaloanele PNRR este întocmirea hărților pentru biodiversitate. Acestea sunt instrumente de protejare a naturii, asumate inclusiv prin angajamente europene.
„Ele se cheamă zone prioritare pentru biodiversitate. Sunt jaloane în PNRR. Anul acesta va trebui să aprobăm o parte din aceste zone.”
România și-a asumat ca până în 2030 10% din teritoriu să fie protejat, însă nu toate aceste zone vor avea același regim.
„Obiectivul asumat de România este de 10% din teritoriu. Nu neapărat strict, pentru că zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi și zone de protecție strictă, dar vor fi și zone cu management activ”.
Acest lucru înseamnă că, în anumite condiții, activitățile economice tradiționale pot continua.
„Pe anumite zone poate fi activitate economică. Poate să aibă loc pășunat, cosit, alte activități tradiționale locale, bineînțeles în limitele protejării biodiversității.”
Drumuri, cimitire și PUZ-uri, incluse în hărți
O problemă majoră identificată după preluarea mandatului a fost lipsa de corelare a datelor din contractele existente, moștenite din guvernările anterioare.
„Am preluat un contract din anterioara guvernare, cu niște limite venite din timpul respectiv, și am observat că există mai multe necorelări.”
Printre exemplele descoperite s-au numărat și câteva situații absurde, care au sporir nemulțumirile unor comunități.
„Am descoperit cazuri cu drumuri naționale identificate în zonele respective, cu cimitire, cu PUZ-uri aprobate, care erau introduse în aceste zone”, a spus Diana Buzoianu.
De asemenea, au apărut pe hărți obiective strategice sau industriale, precum fabrici sau baze militare, ceea ce a ridicat semne serioase de întrebare.
„Trebuie să schimbăm paradigma”
În acest context, Diana Buzoianu anunță o schimbare de abordare, care să pună pe picior de egalitate protecția mediului și dialogul cu comunitățile afectate.
„Din punctul nostru de vedere, trebuie să schimbăm paradigma. Trebuie să avem și protecția mediului, dar și o dezbatere reală și un acord cu comunitățile.”
Lansarea aplicației digitale și revizuirea hărților ar urma să aducă mai multă transparență, corectitudine și predictibilitate, atât pentru autorități, cât și pentru primării și cetățeni.
„Scopul este să fie un instrument util, care să ne ajute să facem controale reale și să evităm situațiile în care pe hartă apar lucruri care nu au nicio legătură cu realitatea din teren.”